Alina Cotoară, care se ocupă de proiectul Şcoala duală Bosch – Blaj, a subliniat că învăţământul dual este o extensie a învăţământului profesional clasic şi dă posibilitatea elevului, încă din liceu, să lucreze într-o companie.
Afirmaţia a fost făcută la cea de-a cincea ediție din seria Smart România – Educație în Business (#SREiB), organizată la Blaj, la Pensiunea „La Vie”, cu tema „Alba – județul cu cei mai mulți antreprenori români și cele mai mari investiții străine”.
Ea a precizat că lucrează la acest proiect din 2018, dar începutul a fost în 2013, alături de alţi agenţi economici din judeţul Alba.
„Sunt 10 ani de experinţă în sistemul dual, iar Alba Iulia şi mai ales judeţul Alba se află pe locul trei ca cifră de şcolarizare în format dual”, a precizat ea.
Alina Cotoară a explicat că această formă de învăţământ dual este o extensie a învăţământului profesional clasic. Şi anume, dă posibilitatea elevului care optează pentru această formă de învăţământ să urmeze liceul la care îşi doreşte să ajungă, dar să aibă şi un partener economic unde să îşi practice meseria.
„În sistemul clasic, avantajele nu sunt aceleaşi ca la dual. Noi, la dual, ne luăm un angajament ferm să pregătim elevul pentru viaţă, pentru o meserie, nu doar să treacă de cei trei ani”, a adăugat reprezentanta Bosch.
Tranziţia nu este una foarte uşoară. Învăţământul profesional este stigmatizat în România
„Noi, agenţii economici, nu renunţăm la această formă de educaţie a copiilor, pentru că o considerăm mult mai folositoare, mult mai uşor de accesat, cu venituri mult mai uşor de câştigat decât a parcurge un liceu, care te duce la o diplomă, dar nu neapărat, poţi să ai un atestat, dar nu te duce în faţă ca pe un elev care a fost în şcoala duală”, a arătat Alina Cotoară.
Viaţa nu se încheie după şcoala profesională sau duală
„Un elev de la liceu termină cu o diplomă care îi poate folosi sau nu prea, de regulă termină ca muncitor necalificat, în timp ce copilul de la şcoală profesională/duală poate să se angajeze şi poate continua studiile până la doctorat, dacă îşi doreşte. Nu există limitare în a învăţa”, a evidenţiat ea.
Copiii vor putea învăţa să crească, să îşi depăşească limitele, în ultima perioadă cei din programul Bosch fiind înscrişi chiar şi la seral, ca să îşi continue studiile.
Ea a explicat cum decurg cei trei ani de învăţământ dual şi cum se desfăşoară relaţia cu o companie.
„În clasa a IX-a, pentru tranziţie, ne întâlnim cu ei cinci săptămâni într-un an şcolar. Activitatea noastră nu se bazează pe a le preda sau a face anumite activităţi în atelierele noastre, ci purtăm discuţii cu ei ca să vedem motivarea lor pentru meserie. Elevii se cern, pentru că îşi dau seama dacă le place meseria sau nu. În clasa a X-a e etapa de foc, unde elevii se întâlnesc cu noi săptămânal, atât orele de laborator, cât şi orele de practică comasată au loc la noi, în centrul nostru de formare”, a spus ea.
CITEŞTE ŞI:
Cristian Covaciu, CEO IPEC: Oamenii şi roboţii pot lucra împreună. Educaţia este viitorul
Lucian Cramba, antreprenor Beez.ro: Am devenit provideri de tehnologie
În această fază au mai multă interacţiune cu meseria, atunci realizează elevul dacă vrea acest domeniu.
„În clasa a XI-a, ei sunt în totalitate în fabrică, unde îşi exersează meseria alături de specialişti. Merg, de fapt, să simtă ce înseamnă meseria. Am avut absolvenţi care au optat pentru funcţia de procesator parametri. Lucrează în birou alături de ingineri şi procesează parametrii unei maşini. Şi-au descoperit pasiunea de a lucra cu calculatorul, de a procesa date, dar au înţeles şi partea de electromecanică”, a mai spus ea.
Alţii au optat pentru laboratoarele de calitate, pentru că partea de analiză a produselor li se pare mult mai atractivă, sau pentru mecanic sau electrician, dar şi operatori.
Programul Bosch continuă să investească în copii, chiar dacă sunt situaţii în care, după pregătire, aleg altă companie, dintr-un alt oraş, mult mai dezvoltat, sau chiar pleacă în străinătate.
