Lucian Cramba, antreprenor Beez.ro a pornit de la reclame outdoor şi a ajuns să dezvolte mai multe aplicaţii digitale, ultima fiind beez.ro, o platformă care ajută firmele să îşi vândă produsele iar pe consumatori să economisească.
Povestea sa a fost prezentată la dezbaterile SMART România – Educaţie în Business (SREiB) – ediţia a V-a, organizate la Blaj, la Pensiunea „La Vie”, pe tema „Alba – județul cu cei mai mulți antreprenori români și cele mai mari investiții străine”.
Părinţii voiau să fie arhitect. Avea Bacalaureatul şi îşi făcuse prima companie.
„În perioada respectivă făceam reclame outdoor şi ei nu voiau să fac reclame şi să scriu autocolanţi pe vitrine. Ulterior, am început să învăţ multe despre business (…) Crescând firma de publicitate, am ajuns să avem 39 de angajaţi atunci. Am început să lucrăm pentru Banca Transilvania, pentru Policolor, pentru mai multe companii mari”, a declarat Lucian Cramba.
Firma sa făcea consultanţă, creaţie şi în primul rând partea de producţie publicitară.
„În 2009, având obiective greşite, am ajuns să fiu cinci milioane de euro dator. O perioadă dificilă, dar care m-a pus într-o situaţie din care ştiam că singur trebuie să ies. Lucrând cu foarte multe branduri, m-am îndrăgostit de ideea de a avea un produs. Toată viaţa am crezut că produsul meu o să fie fizic. Acum mi-am dat seama că e un produs digital”, a adăugat antreprenorul.
O nouă încercare, inovativă
Cu datorii şi fără capital, prin câteva investiţii a reuşit să facă o fabrică de lichid pentru parbriz.
„În loc să facem suc, am ajuns să facem lichid de parbriz. Am putut să vindem şi să atragem clienţi. În 2011 vindeam 23 de camioane pe lună, 200 de tone la nivel naţional. Presiunea financiară foarte mare mă împingea foarte tare cum să optimizez costurile. Lichidul de parbriz e unul dintre cele mai proaste businessuri, pentru că e foarte greu şi foarte ieftin”, a continuat el.
O analiză a arătat că 70% din costurile de producţie vin din îmbuteliere, producţie etichetare, dopuri, PET-uri, operaţiuni.
„Punând în balanţă preţul la care pleca produsul din fabrică până să ajungă la clientul final, era o discrepanţă enormă. Pleca cu 5 lei şi pe raft era 25. În 2011 am făcut un automat pentru distribuţia lichidului de parbriz. Adică, dacă mergi la benzinărie, dintr-o pompă separată, să alimentezi lichid de parbriz”, povesteşte Lucian Cramba.
Acest tip de tonomat permitea reducerea costurilor de producţie cu 70% şi produsul ajungea direct la clientul final. Însă, pentru această afacere nu a reuşit să strângă investiţiile necesare, dar, până la urmă, businessul cu lichid de parbriz a început să meargă foarte bine şi să ajungă cu datoriile spre zero.
CITIŢI ŞI: Cristian Covaciu, CEO IPEC: Oamenii şi roboţii pot lucra împreună. Educaţia este viitorul
Cafenea şi restaurant în Alba Iulia
Antreprenorul a dezvoltat o aplicaţie pentru comenzi la cafenele şi restaurante.
„Ne-am lovit de o altă problemă: e imposibil să deserveşti un număr mare de clienţi în timpul orelor aglomerate şi satisfacţia clienţilor scade. Eram în 2013-2014 când am început noi, înainte de Food Panda, de Glovo. La un moment dat, compania valora 6 milioane de euro, am reuşit să extindem produsul în alte ţări”, a mai spus Cramba.
La restaurante, a explicat el, sunt trei părţi principale: deservirea clientului, softul de gestiune şi restaurantele cu bucătărie mai au nevoie de infrastructură, unde e foarte complicat, începând de la felul în care păstrezi produsele în frigider. „Am unit toate aceste trei companii. Acum se numeşte Food OS, sunt peste 1.500 de restaurante în lume care îl folosesc. Vreo 200 în România care folosesc tehnologia noastră. E un produs care vine sub formă de taxă lunară, e foarte flexibil şi permite ca lanţuri de restaurante să ofere aceleaşi servicii de tip Food Panda, Glovo sub numele propriu. Food Panda, Glovo îţi iau un comision. Dacă tu ai aplicaţia ta, nu ai mai avea acest comision”, a mai spus Ciprian Cramba.
Tot ce a învăţat din aceste afaceri le-a pus în beez.ro
„Vine de la albinuţă, dar vine din dorinţa noastră de a ne asocia cu un nume care reprezintă hărnicie şi economie. Ce face produsul nostru: zona digitală îţi permite ca la orice cumpărare pe care o faci online în peste 700 de magazine, pe lângă partea de cash back, să poţi plăti în patru rate fără dobândă”, a explicat el.
În prezent, această soluţie digitală este vândută băncilor, fiind implementate două proiecte de succes.
„Devenim provideri de tehnologie, mai degrabă decât operatorii tehnologiei noastre”, a arătat antreprenorul.
