Studiu sociologic: Îngrijorări, neîncredere, dar şi speranţă în inima românilor în anul pandemiei

0

Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES) a evaluat, în 2020, modul în care pandemia a influenţat comportamentele românilor. Îngrijorări şi temeri, singurătăţi şi incertitudini, neîncrederea continuă în cei de la putere, speranţă şi optimism – acestea sunt concluziile în mare ale studiului sociologic.

Activităţi afectate

Cel mai serios afectate, pe fondul restricţiilor, au fost activităţile care au implicat socializarea cu ceilalţi – petrecerile de aniversare, de nuntă sau botez şi mersul la restaurante/baruri, dar şi cele legate de mobilitate – călătoriile cu mijloacele de transport în comun. Însă activităţile care ţin de natura viciilor au rămas la un nivel similar celui declarat în sondajele realizate anii precendenţi.

Jumătate dintre participanţii la cercetare spun că în 2020 au folosit mijloace de transport în comun, într-un procent mai mic cu anii anteriori (când aproximativ două treimi dintre respondenţi declarau că le folosesc). Participanţii care au menţionat în proporţii mai mari că au mers cu autobuzul, troleibuzul sau metroul sunt mai curând femei, au nivel scăzut al educaţiei şi trăiesc în mediul urban.

Doar trei din zece respondenţi nu au plâns în 2020, conform declaraţiilor acestora, iar proporţia e similară cu cea din valurile precedente. Declară că au plâns, în procente mai mari, femeile şi persoanele cu vârsta peste 50 ani.

Şapte din zece intervievaţi au cântat în anul 2020 singuri sau împreună cu alţii, proporţie similară cu cea din 2018 şi mai mare decât în valurile anterioare ale cercetării. Tineri şi persoanele din mediul urban declară, în mai mare măsură, că au cântat anul acesta; în plus, procentul celor care spun că au desfăşurat această activitate creşte odată cu nivelul educaţiei şi scade odată cu înaintarea în vârstă a respondenţilor.

Mai puţini intervievaţi declară că au fost la biserică în 2020 comparativ cu 2018 (69% – 2020, 80% – 2018). Procentul celor care menţionează acest comportament creşte odată cu înaintarea în vârstă şi scăderea nivelului de educaţie al respondenţilor; declară în proporţii mai mari că au fost la biserică femeile şi intervievaţii din mediul rural.

Faţă de 2018, doar jumătate dintre participanţii la valul 2020 al studiului declară că au fost la un restaurant sau bar, procentele fiind apropiate de cele din 2013 şi 2010. Bărbaţii şi persoanele care locuiesc la oraş menţionează în proporţii mai mari acest comportament; de asemenea, procentele celor care au fost în baruri sau restaurante cresc odată cu nivelul de educaţie şi scad odată cu înaintarea în vârstă a intervievaţilor.

Spre deosebire de anii anteriori, doar o cincime dintre românii care au participat la cercetare au fost la o nuntă sau la un botez (proporţia fiind de aproximativ două ori mai mică faţă de fiecare din cele privind anii anteriori). Respondenţii din mediul rural, bărbaţii, precum şi cei cu vârsta până în 50 ani spun mai degrabă că au participat la un astfel de eveniment.

Şase din zece români participanţi la cercetare şi-au sărbătorit ziua de naştere, procent mai mic faţă de 2018 (58% – 2020, 73% – 2018). Cei care au sărbătorit sunt mai degrabă din rândul bărbaţilor, a tinerilor până în 35 ani, cu studii superioare.

În anul 2020 aproximativ nouă din zece români participanţi la cercetare (similar cu anii anteriori) spun că au băut cafea.

O treime dintre respondenţi declară că au fumat în 2020, procentul lor fiind similar cu cel al fumătorilor din valurile anterioare ale studiului. Proporţiile celor care fumează în acest an sunt mai mari în rândul bărbaţilor, a celor din mediul urban, iar ele scad odată cu înaintarea în vârstă.

Aproximativ jumătate dintre români nu au băut alcool în 2020, similar cu anii trecuţi. Proporţia celor care declară că au avut acest comportament este mai mare în rândul bărbaţilor, a locuitorilor din mediul urban, creşte odată cu nivelul de educaţie şi este mai mare printre cei cu vârste până în 50 ani.

Vacanţe şi călătorii

O cincime dintre cei care au participat la cercetare spun că în 2020 au fost în străinătate, mai curând bărbaţii, persoanele cu vârsta până în 50 ani, cu nivel înalt de educaţie şi din mediul urban. Comparativ cu anul 2018, aproape unul din zece români nu a călătorit în străinătate, însă procentul celor care au ieşit din ţară este comparabil cu cel al valurilor anterioare ale cercetării (2010, 2011, 2013).

Cu trenul, în schimb, au călătorit doar aproape o cincime dintre intervievaţi, procent scăzut comparativ cu valurile anterioare ale cercetării, unde proporţia celor care au călătorit utilizând acest mijloc de deplasare era de aproximativ o treime. Au călătorit cu trenul, în acest an, mai curând femeile.

Localitatea de domiciliu nu şi-au părăsit-o cel puţin o dată în 2020 doi din zece români intervievaţi; procentul este mai mare decât a celor care declară acelaşi lucru referitor la 2018 şi 2013, dar mai mic decât a celor care spun că nu şi-au părăsit localitatea de domiciliu în 2011 şi 2010. Proporţiile celor care spun că au plecat din localitatea lor cel puţin o dată în 2020 sunt mai mari printre bărbaţi şi cresc odată cu nivelul de educaţie, dar scad odată cu înaintarea în vârstă a participanţilor la cercetare.

Consum cultural

Doar unul din zece intervievaţi a fost la un spectacol în 2020, procent semnificativ scăzut comparativ cu toate celelalte valuri ale cercetării, mai mic chiar decât cel consemnat pentru anul 2010 (23%). Tinerii cu vârsta până în 35 ani şi persoanele din mediul urban declară în proporţii mai mari că au fost la un spectacol în anul curent, proporţia acestora crescând odată cu nivelul de educaţie.

La cinematograf nu au mers 94% dintre respondenţi. Puţin peste şase din zece participanţi la cercetare spun că în anul curent nu au cumpărat cărţi, iar procentul este similar cu cel al intervievaţilor din valurile anterioare ale studiului. În proporţii mai mari au cumpărat cărţi tinerii, persoanele care locuiesc în mediul urban, iar procentul celor care declară acest lucru creşte semnificativ odată cu creşterea nivelului de educaţie.

Patru din zece intervievaţi spun că nu au citit în 2020 nicio carte, similar cu situaţia din 2018. Cei care nu au citit sunt mai degrabă bărbaţi, tineri cu vârsta până în 35 ani şi persoane din mediul rural.

Muzică au ascultat, altfel decât la radio şi TV aproape două treimi dintre participanţi la cercetare, proporţie similară cu valurile cercetării referitoare la anii 2018 şi 2011, mai mare decât cea din valurile referitoare la anii 2010 şi 2013. Pe măsură ce le scade vârsta şi le creşte nivelul de educaţie, respondenţii declară în mai mare măsură că au ascultat muzică; de asemenea, mai mulţi ascultători de muzică se regăsesc în rândul bărbaţilor.

Relaţiile cu prietenii

14% dintre românii intervievaţi au trimis anul acesta o scrisoare prin poştă, procent în scădere faţă de anii anteriori. Respondenţii cu studii superioare şi vârstnicii sunt cei care spun că au făcut această activitate în procente mai mari.

E-mailuri spun că au trimis patru din zece români.

Cumpărături

Faţă de acum 10 ani, în ultimii 2 ani sunt cu 50% mai mulţi români care spun că au stat la o coadă, chiar dacă proporţia celor care fac cumpărături online este în creştere cu aproape 10%. Comparativ cu anul 2010, procentul celor care fac achiziţii de peste 1.000 lei este mai mult decât dublu pe fondul creşterii nivelului de trai.

Şase din zece intervievaţi menţionează că au cumpărat un produs de pe internet în 2020, procent mai mare decât cel al respondenţilor care spun acelaşi lucru cu privire la 2018. Cei care au făcut astfel de achiziţii sunt mai curând bărbaţi, din mediul urban, iar proporţiile cresc odată cu nivelul de educaţie şi scad odată cu înaintarea în vârstă a intervievaţilor.

Ciocolată sau dulciuri au cumpărat nouă din zece intervievaţi.

Cum a fost anul 2020

Aproape două treimi dintre intervievaţi consideră că 2020 a fost un an mai rău decât anul precedent în ceea ce priveşte politica şi guvernarea şi doar unul din zece crede că a fost un an mai bun. Femeile, tinerii, persoanele cu nivel scăzut de educaţie sunt mai curând nemulţumiţi din această perspectivă.

Părerile sunt mai echilibrate când e vorba de viitor: aproximativ câte o treime din respondenţi cred că anul 2021 va fi unul mai bun şi va fi unul mai rău din perspectiva politicii şi guvernării, iar aproximativ un sfert cred că va fi la fel ca 2020.

Pesimismul cu privire la anul ce urmează se regăseşte, mai curând, în rândul bărbaţilor, a celor din mediul rural; de asemenea, pe măsură ce înaintează în vârstă şi au un nivel mai scăzut de educaţie, participanţii la cercetare sunt mai pesimişti cu privire la viitorul an în politică şi guvernare.

La această cercetare sociologică au participat 1.085 de persoane de 18 ani şi peste. Tipul eşantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel naţional. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de plus/minus 3,03%. A fost realizat în perioada 18 – 21 decembrie 2020. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here