Pandemia, arată datele INS, nu s-a facut simțită în martie în România. Numărul mic de teste efectuate și gafele numeroase făcute în procesul de raportare a cazurilor de COVID-19 au lăsat impresia că situația îmbolnăvirilor la nivelul țării este extrem de gravă. Totuși, singurele date clare cu privire la realitate le oferă numărul total al deceselor din momentul apariției bolii. De exemplu, în mai multe state europene, precum Italia sau Spania, s-au înregistrat în anumite zone de două sau chiar de trei ori mai multe decese decât în aceeași perioadă a ultimilor ani.
Pandemia a adus mai puține decese
INS a publicat, cu întârziere, datele cu privire la mişcarea naturală a populaţiei în lunile februarie şi martie 2020. Astfel, ceea ce iese în evidență este că în perioada de început a crizei sanitare nu a crescut numărul deceselor din România, ba, paradoxal, mortalitatea a scăzut. Astfel, în luna martie, luna în care a fost decretată starea de urgență și consemnate primele decese din cauza COVID 19, au murit 22.591 de români, cu aproape 300 mai multi decât în martie 2019 și cu aproximativ 3.000 mai mulți față de martie 2018. Mai mult, mortalitatea este cea mai scăzută din ultimul deceniu, cu excepția anului 2017, când în luna martie s-au înregistrat doar cu 0,03% mai multe decese față de luna martie a acestui an.
Suntem din ce în ce mai puțini
Aceleași date publicate de Institutul Național de Statistică(INS) mai arată că România a înregistrat un spor natural negativ al populaţiei, în lunile februarie şi martie din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Sporul natural a fost negativ atât în luna martie 2020, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 10.734 de persoane, cât şi în luna februarie 2020, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 9.572 de persoane.
„Numărul născuţilor-vii şi cel al deceselor înregistrate în luna februarie 2020 urmează tendinţa generală din ultimii 10 ani. Din luna martie 2020, criza sanitară începe să aibă efecte asupra fenomenelor demografice, prin scăderi uşor mai pronunţate ale acestora faţă de anul precedent”, arată INS.
Pandemia a rărit nunțile și divorțurile
Numărul căsătoriilor a fost, în luna martie 2020, cu 2.170 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent, dar în luna februarie 2020 a fost cu 577 mai mare decât cel consemnat în februarie 2019. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010, în luna martie 2020 s-au pronunţat cu 877 divorţuri mai puţine decât în luna martie 2019, iar în luna februarie a acestui an cu 176 divorţuri mai puţine în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în lunile februarie şi martie 2020, în contextul pandemiei COVID-19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de trei persoane, au limitat deplasările în afara locuinţei şi în afara localităţii, au suspendat activităţile în spaţii închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorţ aflate pe rol după sistarea stării de urgenţă. De asemenea, datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică”, explică INS.
Amnistie fiscală pentru firme, PFA și persoane fizice
Mărcile preferate de români – un demers în vremuri de criză cu ochii spre economia viitorului
