Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că, până la acest moment, există atacuri cibernetice în cinci spitale din Capitală, unul dintre acestea fiind Spitalul „Victor Babeş”, celelalte urmând să fie identificate. Pintea a mai spus că astfel de incidente izolate au mai existat.
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că, până la acest moment, există atacuri cibernetice în cinci spitale din Capitală, unul dintre acestea fiind Spitalul „Victor Babeş”, celelalte urmând să fie identificate. Pintea a mai spus că astfel de incidente izolate au mai existat.
Ministrul Sănătăţii Sorina Pintea a anunţat joi că instituţia va sesiza DIICOT, după atacurile cibernetice din spitalele din Capitală, susţinând că în trecut au mai existat astfel de situaţii, iar într-un caz autorităţile au plătit 10.000 de euro pentru recuperarea datelor.
„Este sigur că voi face plângere la DIICOT”, a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătătţii, după atacul cibernetic din cinci clinici din Capitală.
Ministrul spune că situaţii similare au fost şi în trecut. ” Ultimul exemplu este Spitalul din Cluj, care a pierdut toate documentele referitoare la pacienţii aflaţi în spitale”.
Sorina Pintea spune că un astfel de atac duce la îngreunarea eliberării reţetelor, a internărilor şi externărilor.
„În 2017 a avut loc un atac informatic la un spital din Maramureş, Sighetu Marmatiei, s-au identificat hackerii respectivi, erau din altă ţară, s-a plătit suma de 10.000 de euro”, a exemplificat Pintea.
Întrebată dacă există o modalitate legală de a plăti aceste sume, ministrul Sănătăţii a spus: „există modalităţi legale. S-a luat legătura cu Curtea de Conturi. 10.000 de euro sunt nimic faţă de datele stocate acolo”.
Şi la acea dată reprezentanţii clinicii vizate au depus plângere la DIICOT.
În prezent, există atacuri cibernetice în cinci spitale din Capitală, unul dintre acestea fiind Spitalul „Victor Babeş”, celelalte urmând să fie identificate.
România vs Occident
Din confortul propriei case, pacienții își verifică, de pe calculator, tabletă sau telefonul mobil, istoricul medical și rezultatele analizelor ori adresează întrebări medicilor din spital. Părinții își programează copiii, online, la un control. Medicii accesează, cu doar câteva click-uri, dosarul complet al fiecărui pacient din spital, iar managerii rezolvă, ușor și modern, majoritatea problemelor spitalelor.
Vi se par iluzorii astfel de lucruri? Aflați atunci că sunt doar câteva din beneficiile pe care pacienții și cadrele medicale ar trebui să le resimtă în urma implementării a tot felul de sisteme informatice integrate în sistemul de sănătate. Doar în primele șase luni ale anului 2016, 132 de spitale din România au dat pe programe informatice și mentenanța acestora peste 20 de milioane de lei.
Bani aruncați pe fereastră
Din contractele înregistrate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice şi centralizate în premieră de Guvern, aflăm că, în intervalul ianuarie-iunie 2016, circa o treime din spitalele din România au cheltuit pe diverse sisteme informatice și pe întreținerea acestora suma de 20.044.390 lei. Adică, echivalentul a aproape 4,47 milioane euro. Din descrierile furnizate în sistem, aflăm că managerii spitalelor au cumpărat de la servicii de realizare și îmbunătățire a site-urilor proprii la softuri de calcul salarii și gestiune personal, dar mai ales sisteme complexe și integrate de management și platforme de comunicare pacient-medic. Și mai interesant este că, în unele cazuri, este vorba doar de închirierea licențelor, adică de folosirea temporară a respectivelor sisteme.
În acest punct se impune o observație și o întrebare. Prima se referă la constatarea acelui tânăr IT-ist care, venit de la Paris să lucreze la platforma GovITHub, a remarcat că la câți bani s-au cheltuit în România pe proiecte IT, am fi putut lansa rachete pe Lună. Cât despre întrebare, aceasta este: nu ar fi mai simplu și mai ieftin ca, în loc să cheltuiască fiecare spital zeci, sute sau chiar milioane de lei pe diferite programe de management, o astfel de aplicație să fie realizată la nivel guvernamental și pusă, gratuit, la dispoziția managerilor de unități medicale?
După cum a arătat digi24.ro în materialele anterioare, achizițiile făcute în sistemul de sănătate în intervalul ianuarie-iunie 2016 au depășit 1 miliard de euro, peste 92% din contracte fiind încheiate direct cu furnizorul, fără licitație. S-au cheltuit bani pe medicamente, aparatură și echipamente, dar și pe servicii religioase, de „asistență în birou”, consultanță și pază.
Contract record la Constanța
Într-un top al spitalelor după sumele plătite, în ianuarie-iunie 2016, pe soluții informatice și mentenanța lor, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța ocupă primul loc. În urma negocierii, unitatea medicală, condusă la acea vreme de Dănuț Căpățână, a atribuit TotalSoft SA un contract de 3,31 milioane lei, pentru „servicii mentenanță Charisma, închiriere licențe, raportare legislativă, dezvoltări suplimentare”. Este vorba, practic, de sistemul Charisma Medical, achiziționat de spital, în iulie 2015, contra sumei de 132.000 lei.
De pe site-ul dedicat produsului, aflăm nu doar că TotalSoft este „furnizorul preferat al instituțiilor medicale din România”, ci și că softul respectiv „acoperă toate etapele, de la programarea clientului sau intrarea pacientului în clinică/camera de gardă, consultația primară și diagnosticarea, facturarea, analiza de laborator, consultarea avansată, etapa operatorie, spitalizarea, la externarea sau prescrierea medicamentației”. În ceea ce privește beneficiile concrete pentru pacienți, cităm doar câteva: „programări on-line sau prin call-center”, acces on-line, SMS, e-mail, telefon la rezultatele investigațiilor, respectiv acces on-line și non-stop la fișele electronice cu datele personale sau medicale. La rândul lor, managerii ar avea controlul costurilor și al resurselor, ar administra eficient stocurilor și ar putea eficientiza timpul, inclusiv prin „alocarea eficientă a personalului medical”.
Fostul manager al SCJU Constanța Dănuț Căpățână a fost, anul acesta, trimis în judecată în două dosare instrumentate de DNA. Într-unul din dosare, acesta este acuzat de procurori că, în perioada iulie 2009 – mai 2016, ar fi pretins de la reprezentanții mai multor societăți 310.826 euro, 27.900 USD și 4.768.698,78 lei, în schimbul încheierii și derulării în bune condiții a unor contracte, care vizau inclusiv „achiziția de servicii IT și ulterior de mentenanță IT”.
Contactat de digi24.ro, managerul interimar al SCJU Constanța, Cătălin Grasa, a explicat ce face sistemul a cărui mentenanță este atât de costisitoare: „Are rolul de a crea acea foaie virtuală şi de a face calculul financiar-contabil legat de cât te costă per pacient, în timp real cumva. Acoperă activitatea medicală şi interfaţa faţă de partea economică”. Întrebat ce presupune întreținerea și despre suma aferentă plătită, managerul nu a mai fost la fel de comunicativ: „Dacă îmi daţi dumneavoastră, frumos, în scris, ce puncte vreţi să vorbim, eu vă fac o prezentare şi v-o trimit la fel”.
Până la 10.000 de euro/lună, mentenanța unui sistem informatic
Un alt sistem informatic integrat la mare căutare în rândul spitalelor este Hipocrate, produs de Romania Soft Company, societate al cărei pachet majoritar a fost preluat de Genius IT Solutions. Ce ce face sistemul pe care firma îl prezintă drept „cea mai performantă soluție informatică eHealth la nivel național”? „Integrează activitățile medicale cu activitățile complexe de management”, aflăm tot de la producător. De asemenea, platforma ar permite, printre altele, „reducerea activității de tip birocratic depuse de medici în favoarea celei strict profesionale”, generarea de buletine unice de analize pentru fiecare pacient, cu mențiunea istoricului medical, precum și expedierea automată, prin e-mail, a buletinelor de analize.
Înainte de a vedea câți bani dau spitalele pentru a folosi platforma, merită menționate două din mărturiile cadrelor medicale care au folosit-o, mărturii postate pe site-ul producătorului: „Sistemul Hipocrate este sistemul nervos al spitalului. Sistemul Hipocrate ne permite monitorizarea mult mai atentă a fiecărui pacient în parte în fiecare zi” (Ioan Tiberiu Tofolean, fost director al deja pomenitului Spital Clinic Județean de Urgență Constanța); „Nici nu ne mai putem gândi că am putea funcționa fără sistemul Hipocrate” (dr. Irena Moraru, Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol).
Pentru a se bucura de beneficiile platformei, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan a încheiat, în 2016, două contracte cu Romanian Soft Company: primul pe trei luni, în valoare de 102.600 lei, al doilea pe doi ani, în valoare de 1,12 milioane lei. În ambele cazuri, au fost cumpărate „servicii de mentenanță pentru sistemul informatic Hipocrate”. Aceasta pentru continuitate deoarece, pe 30 decembrie 2013, unitatea medicală a mai atribuit firmei un contract de mentenanță pe doi ani, în valoare de 902.880 lei. Deci, în total, 2,127 milioane lei pentru patru ani de întreținere a sistemului informatic. Ceea ce înseamnă, în medie, aproximativ 44.300 lei/lună.
O sumă similară – 45.000 lei/lună – plătește în prezent Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei din Galați. În 2016, primul contract cu Genius IT Solutions, pentru „servicii de asistență tehnică acordate modulelor din cadrul SII Hipocrate versiunea H3”, a fost încheiat de unitatea medicală condusă de dr. Mihaela Debița în februarie, prin cumpărare directă, pentru suma de 33.745 lei. Al doilea, în aprilie, prin negociere fără anunț de participare, pentru suma de 45.000 lei. În fine, ca lucrurile să fie clare, al treilea contract a fost încheiat, prin procedură simplificată, pentru o perioadă de 12 luni și suma de 540.000 lei.
Ceva mai puțin plătește tot pentru „servicii mentenanță sistem informatic Hipocrate” Institutul Clinic Fundeni: 40.300 lei / lună. În total, Institutul a plătit, în 2016, pentru șase luni de contract, 241.800 (adică puțin peste 54.000 euro).
Ceva mai departe, Sanatoriul Balnear de Recuperare Mangalia a scos, tot pentru șase luni de contract, pentru „servicii de mentenanță Sistemul Informatic Integrat Hipocrate – versiunea 2”, 84.000 lei. Deci, 14.000 de lei/lună, în condițiile în care, anul trecut, unitatea a plătit, pentru aceleași servicii, 8.984 lei/lună.
Cât au scos din buget alte spitale pentru mentenanța sistemului Hipocrate, de la începutul anului încoace:
– Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională O.R.L. Prof. Dr. D. Hociotă – un contract, 190.800 lei;
– Institutul Național de Endocrinologie C.I. Parhon – două contracte, total 139.000 lei;
– Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie – un contract, 57.600 lei;
– Institutul Regional de Oncologie Iași – cinci contracte (patru lunare, unul cadru pe doi ani), total 559.375 lei;
– Sanatoriul Pneumoftiziologie Brad – un contract, 51.600 lei;
– Spitalul Municipal Râmnicu Sărat – un contract cadru pe 15 luni, 138.750 lei;
– Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele – un contract, 150.300 lei;
– Spitalul Clinic de Nefrologie Dr. Carol Davila – un contract pe 12 luni, 106.800 lei;
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu – cinci contracte, total 77.869 lei
– Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș Baia Mare – un contract, 202.800 lei;
– Spitalul Municipal Curtea de Argeș – două contracte, 96.000 lei.
Sisteme informatice închiriate
În 2015, Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani înștiința Consiliul Județean că nu are bani pentru medicamente și utilități, după ce, la finalul anului 2014, datoriile depășiseră 14 milioane de lei. Anul acesta, unitatea medicală condusă de managerul Corneliu Mihai s-a aflat în centrul mai multor scandaluri, după ce oamenii s-au plâns fie că este prea frig în saloanele dedicate copiilor, fie că pe anumite secții sunt nevoiți să stea și câte doi în pat.
În ciuda acestor neajunsuri și probleme financiare, managerii Spitalului au decis că au banii necesari pentru a plăti peste 3 milioane de lei pentru un program informatic. Este vorba de Hospital Manager, aplicație comercializată de SC Info World SRL și care permite, printre altele, înregistrarea pacientului, urmărirea costurilor și generarea de rapoarte specifice. Atenție, pentru închirierea programului, Spitalul Mavromati a plătit, în intervalul 2010-2016, suma de 382.740 lei. La aceasta, s-a adăugat pentru mentenanță o sumă și mai mare: 2.773.607 lei. Au fost încheiate opt contracte în acest sens, iar ultimul a fost a parafat pe 27 aprilie 2016, pentru suma de 1.071.330 lei.
Pentru servicii de „analiză date”, unitatea medicală a mai scos din buget, în aceeași perioadă circa 215.000 lei.
Când a ajuns la cârma Spitalului Mavromati, managerul Corneliu Mihai, fost comisar șef la Garda Financiară Botoșani, se angaja să reducă cu orice preț cheltuielile unității medicale: „Verificăm contractele de prestări servicii, achiziții, să vedem unde putem diminua cheltuielile. Este unul dintre obiectivele mele principale reducerea cheltuielilor de la servicii, achiziții materiale”, declara managerul, în octombrie 2014, pentru presa locală. Acum, contactat de digi24.ro, șeful Spitalului susține că s-a achitat de promisiune: „Eu am scăzut suma. Când am venit eu, era mult mai mare, dar am scăzut-o. În ultima perioadă am scăzut suma, cu toate că volumul de activitate este mai mare între timp. Am scăzut suma, dar vă pot spune că programul informatic e foarte bun, nu avem probleme cu Casa, cu celelalte. Alţii au programe din stânga, din dreapta, dar au probleme cu SIUI-ul, cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Contractul se actualizează de la an la an şi eu depind de acest sistem informatic, nu pot să renunţ la el, nu am altul”. Potrivit managerului, unitatea medicală încheie din 2002 contracte cu Info World, iar acum doi ani a fost o încercare eșuată de a contracta, pe fonduri europene, un alt program. „S-a dat chix. Între timp, a venit DNA să ne întrebe dacă am încheiat cu firma aceea şi bine că nu am încheiat. Era prin fonduri europene, am zis că facem o economie. Acum, de vreo două luni, îmi cer date”, a declarat Corneliu Mihai.
După aceeași schemă – închiriere dublată de asistență tehnică – Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon a ajuns să plătească, în intervalul 2012-2016, suma de 327.580 lei pentru „închiriere licențe Hospital Manager” și 1.083.129 lei pentru „mentenanță soft”. Contactat de digi24.ro, managerul Gheorghe Popescu a spus că nu știe „sumele astea pe de rost acum”, dar a promis că se va interesa la directorul financiar.
Tot pentru asistența tehnică la sistemul sus-menționat, Spitalul Clinic Colțea a plătit, în același interval 2012-2016, peste 1,5 milioane lei.
Probabil ca să nu se mai încurce cu multe contracte, șefii Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Nicolae Oblu Iași au dat, dintr-un foc, pentru „servicii de asistență software”, 840.000 lei. În anunțul publicat pe SEAP nu se precizează pe ce durată vor fi oferite serviciile de către SC Info World SRL.
La rândul lor, cei de la Spitalul Județean de Urgență Bacău au parafat, în aceeași zi, două contracte cu societatea – unul pentru închirierea sistemului, altul pentru mentenanță. În total, 472.200 lei, pentru 12 luni!
Misterul Armoniei
Un alt sistem informatic cumpărat de managerii de spital este Armonia Sanita, produs de SC Dedalus Teamnet SA, membră a Teamnet Grup, fondat de Sebastian Ghiță și condus de Bogdan Padiu. Utilizată, după cum susține producătorul, în sute de spitale private și publice din Italia și alte țări europene, soluția informatică ar cuprinde module pentru „majoritatea fluxurilor de lucru într-un spital, de la programarea pacientului, spitalizare și laborator până la farmacie și chiar managementul intervențiilor chirurgicale”. Scopul? „Contribuie la o mai mare eficiență și calitate superioară în serviciile de sănătate”, arată firma producătoare.
În mai 2014, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu – atenție, același spital care plătește și pentru mentenanța sistemului Hipocrate! – a încheiat cu Dedalus Teamnet SA un contract privind „achiziția infrastructurii hardware, a infrastructurii software de bază și a aplicațiilor software, serviciilor de implementare a sistemului informatic și formării profesionale”. Valoarea contractului? 1,46 milioane lei. Ulterior, în ianuarie 2015, unitatea medicală a semnat un nou contract cu SC Dedalus Teamnet SA, în valoare de 198.400 lei, pentru „servicii de mentenanță corectivă și suport tehnic” pentru sistemul implementat.
În aprilie 2015, după realizarea proiectului, managerul prof. dr. Dan Mircea Enescu a fost premiat, în cadrul Innovation Awards in Health, la categoria Innovation in IT and Software. „Portalul spitaluldecopii.ro este pentru noi principalul instrument de comunicare cu părinții, în afara spitalului. Implementarea unui sistem informatic inovator este un pas firesc în strategia noastră de a ne apropia de părinți punându-le la dispoziție un instrument ușor de folosit pentru a discuta cu medicii din spital, de a se programa sau pentru a vizualiza istoricul medical al copiilor”, explica la momentul premierii managerul Spitalului.
Între timp, portalul spitaluldecopii.ro îndeplinește doar funcția redirecționării vizitatorilor către site-ul Spitalului Grigore Alexandrescu. Posibilitatea de a face programări online nu există decât pentru părinții care au primit de la unitatea medicală un „cod unic pacient”, iar mulți medici nici măcar nu au completat programul (în ce zile și între ce ore pot fi găsiți). Nu este clar nici în ce măsură poate fi folosită o altă facilitate prezentată în broșura de prezentare a proiectului implementat la Spitalul Grigore Alexandrescu și anume aceea de a „pune întrebări medicului curent (sic!), din contul personal”.
Digi24.ro a încercat, în repetate rânduri, să-l contacteze pe managerul Enescu, pentru a obține detalii despre sistemul integrat achiziționat, fără succes însă.
Potrivit firmei producătoare, sistemul Armonia Sanita a fost implementat și în Spitalul Județean de Urgență Ploiești, Spitalul Municipal Rădăuți, Spitalul de Pediatrie Ploiești, Spitalul Orășenesc Băicoi, Spitalul de Recuperare Brădet și Spitalul Clinic de Urgență București. Cât au plătit și plătesc în continuare aceste unități medicale pentru implementarea și mentenanța sistemului este un mister însă, în condițiile în care nu apar în SEAP contractele aferente.