Piața neagră a țigaretelor a scăzut în luna martie a.c. la 15,2% din totalul consumului, fiind cu 2,1 puncte procentuale mai mic decât nivelul înregistrat în prima lună a anului curent, relevă datele centralizate de Novel Research. Acest nivel este cel mai scăzut înregistrat în ultimul an și jumătate.
“Regiunea nord-est continuă să dețină recordul comerțului ilegal și în luna martie, situându-se la 37,3%, cu toate că se află în scădere cu 3,9 puncte procentual față de ianuarie. Și în sud-vest piața neagră se menține la un nivel ridicat, de 24,3%, chiar dacă scade cu 4,8 puncte procentuale”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
Pe de altă parte, cea mai mare creștere a contrabandei în martie se înregistrează în nord-vest, cu 4,5 puncte procentuale. “Din punct de vedere al provenienței, „cheap whites” (țigarete no-name, produse legal sau ilegal și destinate pieței negre) continuă să fie principala sursă și în martie, cu 55,1%. Ponderea produselor din tutun provenite ilegal din Moldova continuă trendul de scădere din ianuarie (cu 2,5 puncte procentuale până la 16,5%). Și ponderea din Ucraina se află în scădere (cu 1,7 puncte procentuale până la 11,2%), iar Serbia rămâne relativ constantă. Ponderea țigaretelor de pe piața neagră provenite din surse necunoscute a atins 9,7%, un nivel fără precedent din ianuarie 2010, când contrabanda s-a situat la peste 36%”, a mai spus Marian Marcu.
Mai mulți bani la buget
„În martie am avut cel mai scăzut nivel al contrabandei din ultimii doi ani datorită faptului că în primul trimestru autoritățile au reușit să captureze cu 50% mai multe țigarete de contrabandă decât în aceeași perioadă a lui 2018, conform datelor www.stopcontrabanda.ro. Dacă vor continua în același ritm până la finalul anului, încasările suplimentare la bugetul de stat vor fi de circa 90 de milioane de euro”, consideră Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice, British American Tobacco.
Potrivit acesteia, pentru a putea vorbi de o schimbare reală și pe termen lung, trebuie dus la bun sfârșit angajamentul Ministerului de Finanțe de a întări controalele la punctele vamale, inclusiv prin dotarea lor cu scannere.
La rândul ei, Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria, consideră că scăderea contrabandei din martie se datorează exclusiv autorităților de aplicare a legii, care cu sprijinul producătorilor legali au intensificat acțiunile de combatere a comerțului ilegal.
Recent, JTI a donat Poliției de Frontieră patru drone de ultimă generație, camere subacvatice, binocluri cu vedere pe timp de noapte și alte echipamente necesare pentru monitorizarea și controlul frontierelor. “Intenționăm să continuăm acest proiect de dotare a Poliției de Frontieră cu echipamente moderne, proiect care se înscrie în seria de programe anticontrabandă pe care le derulăm de ani de zile. Anul acesta sperăm să putem dona Vămii şi o hală de control amplasată în punctul Siret, pe sensul de intrare în ţară. Începând cu 2010, am donat Vămii Române peste 50 de câini instruiți pentru depistarea țigaretelor traficate ilegal, care sunt activi în punctele vamale de la granițe. Din 2011, derulăm campanii publice de conștientizare a efectelor negative ale contrabandei, în parteneriat cu Vama și Poliția de Frontieră. Vom continua aceste programe anticontrabandă, pentru că piața neagră e o problemă gravă, reală, care afectează direct companiile legale și societatea în care trăim și muncim”, a mai spus Gilda Lazăr.
Și reprezentanții Philip Morris România, cel de-al treilea mare jucător de pe piața locală, susțin că Vama, Poliția și Poliția de Frontieră depun eforturi continue pentru a reduce fenomenul contrabandei. Zecile de percheziții în urma cărora au fost confiscate tone de tutun brut, desființarea unei rețele de traficanți la nivel național, acțiunile zilnice ale autorităților au determinat scăderea contrabandei în martie.
“Contextul este cu atât mai complex dacă ținem cont că România e statul membru cu a doua cea mai mare graniță extracomunitară, după Finlanda, unde cea mai mare parte a frontierei externe a UE e în zone nordice, inaccesibile”, declară Alexandra Olaru, Director External Affairs, Philip Morris România.
Potrivit acesteia, pentru ca acest ritm de scădere să devină un trend care să ne apropie de nivelul mediu de circa 10% al comerțului ilegal cu țigarete în UE, sunt necesare politici coerente, precum și colaborare și comunicare reală între instituțiile statului.
Dificultăți generate de cadrul de reglementare
În același timp, Valentin Canura, Sales Development Manager, Imperial Tobacco Romania, atrage atenția asupra faptului că industria legală se confruntă cu mari dificultăți generate de cadrul de reglementare, făcând referire la noua Directivă a tutunului.
„Începând cu 20 mai 2019, trebuie să fie funcțional un sistem complex de trasabilitate, T&T, prevăzut în Directiva tutunului, care va monitoriza țigaretele produse în UE, deși 90% din contrabandă provine din afara Uniunii. După 20 mai, fiecare pachet trebuie să aibă un cod unic și fiecare mișcare a produsului să fie înregistrată într-un sistem informatic european. Implementarea acestuia este însă deja întârziată în majoritatea statelor membre, inclusiv în România”, susține Valentin Canura.
Sub coordonarea DGSante, elaborarea Regulamentelor de implementare a durat aproape doi ani, iar statele membre au la dispoziție prea puțin timp pentru implementarea propriu-zisă. Date fiind procedurile greoaie de numire a generatorilor de coduri unice, de achiziții publice, înregistrări, notificări etc., piața legală riscă să fie blocată. “La noi, Imprimeria Națională a fost numită generator de coduri unice, dar procedurile în Sistemul European de Achiziții Publice durează luni de zile și e foarte probabil să nu mai existe timpul fizic necesar pentru teste, înregistrarea mașinilor de împachetat, a producătorilor și a agentilor economici de pe lanțul de distribuție pâna la primul detailist, în număr de circa 70.000, plus interconectarea și inter-operabilitatea sistemelor la nivel UE”, a mai spus reprezentantul Imperial Tobacco Romania.
1.300.000 de pachete cu ţigări confiscate
„Traficul cu ţigări de contrabandă şi alte bunuri accizabile reprezintă una dintre principalele manifestări ale criminalităţii organizate la frontierele României, fenomen care are ramificaţii la nivelul întregii ţări, combaterea acestuia fiind una dintre priorităţile operative ale Poliţiei de Frontieră”, a declarat şeful Poliţiei de Frontieră, comisar şef de poliţie Adrian Popescu.
Potrivit acestuia, în primele trei luni ale anului, poliţiştii de frontieră au descoperit şi confiscat aproximativ 1.300.000 de pachete cu ţigări, în valoare de peste 11.580.000 lei, acestea fiind descoperite atât în punctele de trecere a frontierei – ascunse în mijloace de transport, cât şi la „frontiera verde” sau pe comunicaţiile din apropierea graniţei.
Potrivit datelor furnizate de ANAF pentru Agerpres, Autoritatea Vamală a confiscat, în urma acţiunilor de control din 2018, 45,3 milioane ţigarete și 610 kg tutun prelucrat. De asemenea, doar în ianuarie 2019 au fost reţinute 550.400 de ţigarete. Conform sursei citate, personalul autorităţii vamale a participat, anul trecut, la acţiuni comune de combatere a traficului ilicit cu ţigarete şi produse din tutun de tip Joint Customs Operations, organizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul Comisiei Europene împreună cu alte administraţii vamale din statele membre şi organizaţii internaţionale (EUBAM, FRONTEX, SELEC, ş.a.), precum şi la acţiuni organizate de instituţii de aplicare a legii din România cu scopul destructurării unor reţele de crimă organizată, care au desfăşurat şi activităţi ilegale cu produse din tutun.
Producătorii de țigarete consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită fără succes de mai mulți ani. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, este necesară intensificarea operațiunilor la punctele de trecere a frontierei interne a UE, cu Bulgaria și Ungaria, locurile de acces pentru produsele „cheap whites” și tutun brut, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier.
