În România există peste 30.000 de monumente istorice. Aici fiind incluse de la monumente funerare, statui şi până la casele memoriale. Cele mai multe se găsesc în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Dâmboviţa şi Prahova. La polul opus se află Satu Mare, Călăraşi, Galaţi, Ialomiţa şi Brăila, potrivit Ministerului Culturii. 2018 e anul în care România aniversează 100 de ani de la Marea Unire şi momentul când autorităţile vor să aducă în prim plan valorile care au dus la clădirea României de astăzi.
Cu peste o mie de conace aflate într-o stare avansată de degradare, România ar putea avea în sfârşit ocazia să îşi salveze istoria.
Prin intermediul unui program european, care include şi ţara noastră, mai mulţi specialişti străini vor putea să ne înveţe cum să restaurăm corect clădirile preţioase, dar mai ales, cum să atragem investitori, dispuşi să plătească pentru asta.
Dincolo de cele 32 de milioane de euro, buget alocat dătre Guvern special pentru marcarea Centenarului, Ministerul Culturii are un proiect pentru restaurarea monumentelor ce se întinde până în perioada 2016-2021. În cei 5 ani au fost bugetaţi peste 165 de milioane de euro. În 2016 au fost cheltuiţi peste 91 de milioane de euro, în 2017 au fost alocaţi peste 6 milioane de euro, în 2018 a fost propus un buget de aproape 5,5 milioane de euro, în 2019 s-a estimat un buget de peste 23 de milioane de euro, în 2020 un buget de peste 20 de milioane de euro, şi în 2021 s-a estimat un buget de aproape 19 milioane de euro.
S-a realizat prima hartă privind averea arhitecturală a României și s-a stabilit starea fiecărui imobil monument.
- Cele 1805 monumenete cartate sunt încadrate de LMI în următoarele categorii:
a. Locuințe – 1241 monum. (68,75% din totalul monumentelor cartate) b. Instituții – 215 monum. (11,91%) c. Industriale – 25 monum. (1,38%) d. Culturală/culte – 150 monum. (8,31%) e. Altele – 97 monum (5,37%).
a. Locuință – 869 monum. (48,14% din totalul monumentelor cartate) b. Instituție – 222 monum. (12,29%) f. Nu sunt utilizate – 212 monum. (6,70%).
După statut de proprietate:
a. Proprietate pivată – 1187 monum. (65,76% din totalul monumentelor cartate) b. Proprietate de stat (placuta IAL sau instituții publice) – 317 monum. (17,56%) d. Proprietate mixtă – 89 monum. (4,93%)
Starea actuală:
a. Reabilitat recent – 401 monum. (22,21% din totalul monumentelor cartate) b. Stare bună – 531 monum. (29,41%) c. Neîntreținută – 385 monum. ( 21.32%) d. Neîntreținută, cu probleme de salubritate – 236 monum. (13,07%) e. Degradată/insalubră – 95 monum. (5,26%) f. În ruină – 39 monum. (2,1%) g. Demolată – 28 monum. (1,55%)
– tipologia agresiunilor asupra monumentelor istorice: a. Utilizare inadecvată – 112 monum.: 6,2% din totalul monumentelor cartate) b. Intervenții asupra anvelopei – 51 monum.: 2,82% c. Înlocuiri geamuri și uși cu termopane – 179: 9,91 d. Reabilitări parțiale – 68 monum.: 3,76% e. Instalații electrice, cabluri etc – 164: 9,08 f. Panouri publicitare – 32: 1,77% g. Altele – 30: 1,66% h. Nu este cazul de agresiuni – 349: 19,33%
Un proiect similar programului Prima Casă, dedicat clădirilor abandonate din Bucureşti. Este propunerea Institutului pentru Politici Publice pentru salvarea clădirilor degradate. Asta în contextul în care, în Capitală, una din zece locuinţe este abandonată. Printre ele sunt şi clădiri care acum o sută de ani făceau cinste Bucureştiului.
Prima moară cu aburi din România. Construcţia începea în Bucureşti în 1853, cu utilaje aduse din Viena. După Revoluţie, s-a ales praful. S-a furat din ea tot ce s-a putut, iar acum clădirea a rămas o ruină, deşi este clasificată monument istoric.
Imagini cu locuinţe uitate de vreme se găsesc la tot pasul, iar interesul pentru refacerea lor este din ce în ce mai mic.
Adrian Moraru, director Institutul pentru Politici Publice: „În Bucureşti avem peste 90.000 de locuințe care sunt abandonate sau nefolosite, asta înseamnă ca una din zece nu e locuită. Apare un fond locativ nou, către care se migrează, iar locuinţele vechi ajung să fie nefolosite, iar bineînţeles cererea este către locuinţe cât mai moderne.”
