Toate „bubele” de la „Matei Balş” care au provocat incendiul din 29 ianuarie

0

Infrastructura veche, instalaţia electrică subdimensionată, supravegherea deficitară a bolnavilor, lipsa autorizaţiilor pentru securitate la incendiu şi a senzorilor sau camerelor video se numără printre factori favorizanţi ai producerii şi propagării incendiului care s-a produs pe 29 ianuarie la Spitalul „Matei Balş”, a concluzionat Corpul de control al prim-ministrului în urma unei anchete.

Spitalul avea aviz de securitate la incendiu, dar nu autorizaţie de securitate la incendiu, instalaţia electrică era proiectată şi executată la nivelul anilor 2000-2001, era subdimensionată pentru necesităţile actuale unităţii medicale, există un consum „foarte mare” de oxigen medical în tratarea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, „care a alimentat producerea incendiului şi exploziei”.

Pavilionul nr. 5 al institutului, unde a avut loc incendiul, a fost construit în anul 1953.

Pereţii căilor de evacuare nu erau rezistenţi la foc. Erau o parte din sticlă şi s-a propus prin avizul de securitate la incendiu să fie înlocuiţi cu zidărie, ceea ce ar fi putut împiedica propagarea rapidă a focului şi fumului din salonul incendiat la saloanele învecinate. Lucrările de conformare a construcţiei la cerinţa securitate la incendiu nu au demarat.

Instalaţia de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu nu are acoperire totală, fiind supravegheate doar culoarele, birourile, camerele medicilor şi asistentelor.

Nu sunt prevăzute dispozitive de alarmare optice şi/sau acustice.

Au mai fost constatate: improvizaţii sau supraîncărcări ale instalaţiei electrice, utilizarea necorespunzătoare a buteliilor cu gaze, mentenanţa necorespunzătoare a instalaţiilor de detectare, semnalizare, alarmare şi stingere a incendiilor, blocarea căilor de evacuare sau reducerea gabaritului acestora, lipsa sau mentenanţa necorespunzătoare a stingătoarelor de incendiu.

Instalaţia electrică veche era suprasolicitată prin încărcarea cu consumatori de ultimă generaţie: aparatură medicală, paturi electrice. În plus, peste tot erau diverse aparaturi care nu au legătură cu activitatea medicală, ceea ce a încărcat şi mai mult reţeaua. Până acum, în spital au fost înlocuite şapte tablouri electrice.

„Consumul foarte mare de oxigen medical” în tratarea infecţiilor cu Sars-CoV-2 „a alimentat producerea incendiului şi explozie”. „Majoritatea pacienţilor primeau O2 atât prin narine, cât şi prin mască, conectate la instalaţia de oxigen din perete”.

„La momentul izbucnirii incendiului, în cadrul Pavilionului nr. V, erau în folosinţă 86 de prize de oxigen suplimentare faţă de reţeaua iniţială de oxigen, la care se adăugau tuburi de oxigen medical destinate strict transportului pacienţilor şi nu utilizării ca sursă suplimentară de oxigen pentru pacienţi, acest aspect fiind de asemenea de resortul anchetei penale”, afirmă Corpul de control.

Conform anchetei, bolnavii erau supravegheaţi deficitar, cu precădere în intervalul orar 1,00 – 5,00.

Inspectorii Corpului de control au mai constatat lipsa senzorilor de fum şi detecţie a oxigenului în cadrul saloanelor şi holurilor clădirilor respective, a supravegherii video la nivelul holurilor pavilionului V. Dacă erau camere video, izbucnirea incendiului ar fi fost observată din timp.

Pompierul de serviciu din acea noapte a reacţionat târziu.

Corpul de control al prim-ministrului a formulat o sesizare penală către Direcţia Naţională Anticorupţie, în care se arată că institutul a lăsat serviciile în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă unei firme „ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi”.

La 29 ianuarie în Pavilionul 5 de la „Matei Balş” erau 102 pacienţi. În incendiu au murit pe loc cinci pacienţi. Alţi 53 au fost transferaţi la alte unităţi sanitare sau în alte pavilioane de la „Balş”. Ulterior, dintre cei transferaţi, au murit alţi 20.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here