DIICOT a prezentat, vineri, o evaluare pe mai mulţi ani a falsificării de bancnotă în România, numai în ultimii doi ani fiind cinci tentative importante.
Încă din anul 2012, falsificatorii au încercat să realizeze falsuri pe suport de plastic, anul 2012 fiind anul în care a apărut primul fals de acest tip, bancnota contrafăcută find cea din cupiura de 10 lei.
A urmat în anii următori o încercare de contrafacere a bancnotei din cupiura de 100 lei, însă falsul a fost de o calitate inferioară şi nu a circulat o perioadă îndelungată, spun cei de la DIICOT.
În anul 2014 a fost destructurată o grupare criminală organizată specializată în contrafacerea şi punerea în circulaţie a bancnotelor din cupiura de 50 lei, bancnotă realizată pe suport de polimer, calitate de reproducere medie.
‘Super leul’ – plasat în centrele de procesare de numerar
Tot în anul 2014 a apărut tipul de fals denumit generic ‘Super leu’, bancnota de o calitate superioară a reproducerii şi a puterii de penetrare în circuitul financiar.
Evoluţia acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă, fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când acesta era identificat în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulaţie de momentul identificării bancnotei.
Ultimele cinci tentative
În perioada 2018 – 2020 au mai fost identificate în circulaţie pe teritoriul naţional 5 (cinci) tipuri de fals noi, reproduceri ale bancnotelor din cupiura de 10 lei şi 50 lei (tip de fals codificat 67), ale bancnotelor din cupiura 100 lei şi 200 lei (tip de fals codificat 65), ale bancnotelor din cupiura de 200 lei (tip de fals codificat 68), ale bancnotelor din cupiura de 50 lei şi 200 lei (tip de fals codificat 69), ale bancnotelor din cupiura de 50 euro (ROA0050 K00053) şi ale bancnotelor din cupiura 100 USD (bancnote ce au seriile alfanumerice create prin algoritm matematic).
Pe teritoriul naţional au mai fost identificate în circulaţie şi alte tipuri de contrafaceri, atât bancnote euro, bancnote lei şi bancnote USD, însă acestea nu au fost incluse în tipuri de fals din diferite considerente (număr redus de bancnote şi calitate de reproducere precară).
„Se poate afirma cu certitudine că tendinţa de contrafacere a bancnotelor este crescătoare, grupurile criminale orientându-se cu preponderenţă pentru reproducerea bancnotei naţionale, dar şi a bancnotei euro şi a bancnotei USD”, susţin reprezentanţii DIICOT.
