Din 2014 și până în vara acestui an, o grupare infracțională care falsifica bancnote de 100 de lei, aproape imposibil de identificat că sunt false, a creat un prejudiciu de peste 2,2 milioane de lei, punând în circulație un număr de 22.716 de bancnote false.
Potrivit unui comunicat remis astăzi de DIICOT, liderul grupării, cu sprijinul a încă doi membri, a falsificat un număr de 23.042 bancnote din cupiură de 100 lei, dintre care a pus în circulaţie un număr de 22.716, producând un prejudiciu total în valoare de 2.271.600 lei.
Conform rechizitoriului, liderul grupării a reuşit să producă cele mai bune falsuri din istoria României şi să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.
Falsul aproape perfect
La nivelul DIICOT au fost desfășurate activități de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calității superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intrau în posesia acestora, acesta a fost codificat sub denumirea de ”SUPER LEU”.
„Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când nu se dețineau niciun fel de date sau informații cu privire la proveniența acesteia, ca urmare a faptului că aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnote”, se menționează în comunicatul DIICOT.
Greu de depistat
Procurorii susțin că în toate situațiile în care erau identificați martori, casieri ai unităților comerciale sau ai altor instituții financiare, „niciunul dintre aceştia nu a putut oferi suport informațional deoarece la momentul încasării nu și-a putut da seama că bancnota este un fals”.
„Cu toate acestea, în urma coroborării datelor din cele aproximativ 800 de cauze penale înregistrate la nivel național ce aveau ca obiect bancnote din cupiură de 100 lei, din tipul de fals cunoscut sub denumirea generică „Super Leu”, procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Oficiului Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă au reușit identificarea autorilor și probarea activității infracționale”, au mai transmis procurorii.
Procurorii DIICOT l-au prins în iunie a.c. pe cel mai mare falsificator de bancnote de plastic din lume. El și gruparea pe care o conducea au făcut 17.065 bancnote false de 100 lei, cele mai bune falsuri din istoria României, se menționa în comunicatul remis în vară de DIICOT.
100 de lei – cea mai falsificată bancnotă din România
Falsurile de bancnote româneşti expertizate la BNR au totalizat 3.507 bucăţi, în anul 2019, în scădere cu 41% faţă de 2018, bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate fiind cea de 100 lei, potrivit raportului anual al Băncii Naţionale a României.
Din numărul total de bancnote false, 92 au fost capturate de poliţie în cursul unor acţiuni specifice, înainte de a fi puse în circulaţie, iar 3.415 falsuri au fost depistate în circulaţie (cu 40% mai puţine decât în anul 2018).
Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, cu 3.232 bucăţi (din care 28 bucăţi capturate de poliţie), urmată de bancnota de 50 lei, cu un număr de 214 falsuri, şi bancnota de 200 lei, cu un număr de 49 de falsuri.
Ce elemente de siguranță se regăsesc pe cea mai falsificată bancnotă
Bancnota de 100 de lei are nu mai puțin de 12 elemente de siguranță împotriva falsificării. Acestea sunt: fereastra transparentă, filigranul, un fir de siguranţă, un element de suprapunere, o bandă iridescentă, un microtext, imprimare vizibilă în lumina ultravioletă, imprimare aurie, imprimare în relief, imagine latentă, microperforaţii și cerneală care îşi schimbă culoarea.
Fereastra transparentă se află în stânga aversului bancnotei de 100 de lei și are forma unor măști de teatru. Acesta conține valoarea nominală ambutisată şi un element auriu supraimprimat sub formă de panglică.
Filigranul este constituit din două componente poziţionate în stânga aversului, pe zona neimprimată: portretul personalităţii de pe bancnotă şi sigla BNR. Filigranul devine vizibil atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului.
Toate bancnotele româneşti în circulaţie au anumite fragmente ale unui element de design de mici dimensiuni imprimate în acelaşi loc pe ambele feţe, astfel că atunci când sunt privite prin transparenţă şi luminate din partea opusă privitorului, elementul să fie văzut în întregime. În cazul bancnotei de 100 de lei, elemental de suprapunere reprezintă o floare stilizată de violetă.
Banconota de 100 de lei a fost pusă în circulație în urmă cu 15 ani, având culoarea albastră și dimensiunea de 147X82 mm, similar cu dimensiunea bancnotei de 100 de euro.
Pe avers se regăsesc următoarele elemente:
- Portretul dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912);
- O violetă (Viola sororia);
- Două măşti de teatru stilizate;
- Stema României;
- Denumirea băncii centrale emitente;
- Medalion cu sigla BNR;
- Valoarea nominală în cifre şi litere;
- Semnăturile guvernatorului şi casierului central;
- Data punerii în circulaţie.
Pe revers:
- Vechea clădire a Teatrului Național din București;
- Statuia dramaturgului I.L. Caragiale;
- Valoarea nominală în cifre şi litere;
- Denumirea băncii centrale emitente;
- Sigla BNR în colţurile din dreapta-sus şi stânga-jos;
- Textul Falsificarea acestor bilete se pedepseşte conform legilor;
- Seria şi numărul bancnotei – cu negru, în stânga, pe verticală; cu roşu şi caractere de înălţime crescătoare, în dreapta, pe orizontală.
