Cercetătorii au tras primele concluzii: Vezi cum arată răspândirea COVID-19 în România

0

Un grup de cercetători de la Universitatea din București a modelat statistic primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România, anunţă site-ul instituţiei, unibuc.ro.

Este vorba despre  grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale (GraphNets) din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, care a analizat circulația virusului  în România. Modelarea statistică s-a realizat pe baza datelor furnizate, în spațiul public, de către Ministerul Sănătății și alte autorități ale statului român cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea de infectare (contagiune).

Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene (e.g., Spania sau Italia). Nu însă și magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunțat primul caz de infectare, arată informaţiile publicate pe unibuc.ro.

Folosind modelări statistice specifice ariei de cercetare a rețelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:

(1) Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;

(2) Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare.

(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (e.g., persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic.

(4) Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată.

(5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români

(6) Având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile române în primele 18 zile au fost corespunzătoare.

Echipa GraphNets implicată în realizarea studiului COVID-19 în România este compusă din Marian-Gabriel Hâncean (coordonator), Constantin Vică, Bianca Elena Mihăilă, Iulian Oană, Adelina Alexandra Stoica şi Paul Hrimiuc. Studiul este o inițiativă civică a Universității din București și are ca scop exclusiv cercetarea științifică.

Mai multe despre efectele pandemiei asupra economiei româneşti găseşti aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here