Peste 70% dintre cetăţenii europeni consideră că UE ar trebui să propună măsuri suplimentare pentru ameliorarea calităţii aerului, în timp ce mai mult de jumătate consideră că sunt puţin informaţi despre calitatea aerului în ţara lor, românii numărându-se printre cetăţenii europeni care cred că sunt cel mai puţin informaţi despre această chestiune, relevă un Eurobarometru citat de Agerpres.
Dintre cele 27.500 de persoane intervievate în cadrul acestui Eurobarometru în cele 28 de state membre ale UE, 54% afirmă că nu sunt informate suficient despre calitatea aerului în ţara lor.
Dar Comisia Europeană pune pe seama acestei informări insuficiente faptul că a crescut numărul celor care cred că în ultimii zece ani calitatea aerului s-a deteriorat, 58% dintre ei având acum această impresie, cu 11 puncte procentuale mai mult faţă de precedentul sondaj din 2017.
Românii nu sunt informați
Procentul celor care consideră că sunt bine informaţi trece de 50% în numai opt state din UE (Finlanda, Olanda, Slovenia, Lituania, Regatul Unit, Austria, Danemarca şi Polonia). Cetăţenii care cred că sunt cel mai puţin informaţi sunt cei din Portugalia, Italia, Bulgaria şi România.
Un procent de 49% dintre românii chestionaţi au afirmat că nu sunt bine informaţi, iar alţi 16% cred că nu sunt informaţi deloc despre problematica mediului.
În ansamblu, mai mult de 7 din 10 europeni (71%) sunt de părere că la nivelul UE ar trebui propuse măsuri suplimentare de combatere a poluării, 44% indicând drept mijlocul cel mai eficient aplicarea unor controale de poluare mai stricte în cazul activităţilor de producţie de energie şi a celor industriale, inclusiv a celor de producţie de automobile.
”În UE poluarea este cauza a peste 400.000 de morţi premature în fiecare an şi societatea plăteşte un preţ enorm, inclusiv prin asistenţa sanitară, zile de muncă pierdute şi pagube aduse culturilor agricole şi clădirilor”, avertizează comisarul european în exerciţiu pentru mediu, Karmenu Vella, care atenţionează de asemenea că ”dacă nu sunt respectate legile UE, Comisia Europeană va lua măsuri legale împotriva statelor membre” care le încalcă.
Situație de urgență
Înaintea Conferinţei ONU pentru schimbările climatice COP25, care va începe săptămâna viitoare, la Madrid, Parlamentul European a adoptat astăzi o rezoluţie prin care declară situaţie de urgenţă privind clima şi protecţia mediului în Europa şi la nivel global.
Deputații au solicitat, de asemenea, ca toate propunerile legislative şi bugetare făcute de Comisie să fie în conformitate cu obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1,5°C, informează un comunicat oficial emis de legislativul comunitar.
Într-o rezoluţie separată, Parlamentul solicită UE să-şi prezinte strategia de atingere a neutralităţii climatice cât de repede posibil şi cel târziu până în anul 2050, cu ocazia Conferinţei ONU pentru schimbările climatice. Deputaţii cer, de asemenea, preşedintelui noii Comisii Europene, Ursula von der Leyen, să includă un obiectiv de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 în Pactul ecologic european.
Accelerarea reducerii emisiilor globale din aviaţie şi sectorul maritim
Deputaţii consideră că nivelul de ambiţie existent este insuficient pentru reducerea semnificativă a emisiilor din aviaţie şi sectorul maritim. Ar trebui ca toate ţările să includă emisiile provenite din transportul maritim şi aviaţia internaţională în contribuţiilor stabilite la nivel naţional, au adăugat deputaţii. Aceştia solicită, de asemenea, Comisiei să includă sectorul maritim în Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Mai mult sprijin financiar pentru lupta împotriva schimbărilor climatice
Parlamentul afirmă că ţările UE ar trebui să îşi dubleze cel puţin contribuţiile la Fondul verde pentru climă, la nivel internaţional. Statele membre ale UE sunt cei mai mari furnizori de finanţare publică a combaterii schimbărilor climatice, iar bugetul UE ar trebui să respecte pe deplin angajamentele internaţionale ale Uniunii. De asemenea, deputaţii remarcă faptul că angajamentele ţărilor dezvoltate nu îndeplinesc obiectivul colectiv de 100 de miliarde de dolari americani pe an până în 2020.
În cele din urmă, deputaţii solicită de urgenţă tuturor statelor membre să elimine subvenţiile directe şi indirecte pentru combustibilii fosili până în 2020.
„Parlamentul European a adoptat acum o poziţie ambiţioasă pentru conferinţa COP 25 de la Madrid. Având în vedere situaţia de urgenţă privind clima şi protecţia mediului, este esenţial să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. De asemenea, este un mesaj clar şi oportun pentru Comisie cu câteva săptămâni înainte de publicarea comunicării privind Pactul ecologic”, a declarat Pascal Canfin (Renew Europe, FR), Preşedintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară în timpul dezbaterii de luni.
