Cum și-au bătut joc de RADET directorii PSD și PNL. Până și Dabela, directorul condamnat pentru șpagă ne debranșează pe firma lui. Toată lumea a tăcut și a devalizat. Zilele acestea Regia ar putea intra în faliment

0

A doua reţea din lume de distribuţie centralizată a energiei termice, după cea din Moscova, este cea din Bucureşti. În Bucureşti este cea mai mare subvenţie acordată pentru căldură din România. Peste jumătate din costul unei gigacalorii este acoperită de Primaria Generală, din bugetul local şi din cel de stat. Lipsa investiţiilor, mangementul defectuos şi corupţia se traduc în pierderi de 160 de milioane de euro în fiecare an.

Până și fostul director al RADET, Gheorghe Dabela, are firma de debranșări, si are anunț pe internet: dosar de debransare RADET: 450 DE LEI. Societatea de numeste SC Energy Proserv Instal SRL.

„Mâine vom avea o întâlnire pe această temă şi eu vrea ca Primăria să fie foarte conştientă că s-ar putea ca luni să fie declarat falimentul RADET. Elcen este pregătită să livreze energie termică, însă trebuie ca Primăria să fie pregătită, să găsim soluţia cine să cumpere acel agent termic, Primăria direct… Primăria să se asigure că toate subvenţia către Elcen este plătită”, a spus noul ministru al Economiei, Virgil Popescu.

El s-a arătat optimist că se va găsi o soluţie.

„Sper să nu se ajungă la falimentul RADET, însă Primăria trebuie să fie pregătită şi pentru această eventualitate”, a adăugat Popescu.

După 1989, sistemul de transport şi distribuţie este separat de cel de producere a agentului termic. Grupul Întreprinderilor de Gospodărire Comunală este reorganizat în Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice.

Lucian Constantin, expert în managementul clădirilor: Această activitate a RADET nu a fost niciodată concepută ca un biznis. Practic, RADET este o unitate de distribuţie a agentului termic. Transformarea în regie autonomă nu a presupus şi transformarea într-o societate comercială bazată pe obţinerea de plus valoare.

În 1990, RADET ajunge, prin lege, în proprietatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi preia în administrare a doua reţea centralizată de distribuire a apei calde şi agentului termic din lume, ca mărime, după cea din Moscova.

566.000 de apartamente şi 1,3 milioane de bucureşteni primesc căldura şi apa caldă de la societatea nou înfiinţată. Regia ia în administrare aproape 4.000 (3.951) de kilometri de conductă, peste 1.000 (1.012) de puncte termice, staţii centralizatoare, module termice, 46 de centrale termice de cvartal şi o centrală termică de zonă la Casa Presei.

CET Grozăvești (construit în 1902), CET București Sud (1965), CET Titan (1965), CET București Vest (1975) şi CET Progresu (1987) – cele mai mari centrale, rămân în administrarea Guvernului. Perioada de după 1990, investiţiile sunt minime. Doar punctele termice sunt retehnologizate, în urma unui parteneriat cu o societate de profil din Suedia.

Ionuţ Purica este expert pentru energie şi mediu în Academia Româna şi a participat la realizarea a numeroase studii şi strategii în domeniul energetic. În anii ’90 a supervizat instalarea noilor tehnologii.

Prof. Ionuţ Purica, expert pentru energie şi mediu al Academiei Române: Un vicepreşedinte vine, discutam cu el, eram pe clădirea ISPE-ului, la care suedezul zice „dom’le, dar unde-i fumul?” „Care fum?”, zicem noi. „Fumul, ca la Stockolm. Fiecare clădire, bloc, are o centrală a lui de la care se încălzeşte cu lemne, cu cărbune, cu păcura, cu ce se nimereşte.” A rămas asta siderat. „Cum, voi aveţi un asemenea nivel de termoficare a oraşului Bucureşti? Păi e formidabil.”

Cum a ajuns RADET să aibă datorii către ELCEN pe vremea PSD

În 1994, Guvernul Văcăroiu, prin Hotărârea 425, aprobă „Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice” prin care sunt reglementate obligaţiile de plată a facturilor pentru energia termică livrată de CET-urile deţinute de Guvern. Potrivit actului normativ, „majorările de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere a plăţii facturii se aplică de producător distribuitorului după trecerea a 15 zile lucrătoare de la data înregistrării facturii la acesta şi până la achitarea ei.”

RADET este obligată, astfel, să achite facturile pentru energie termică în cel mult două săptămâni, deşi asociaţiile de proprietari plătesc căldura şi apa caldă cel mai devreme după 30 de zile. Un calcul simplu arată că doar după o singură lună, RADET trebuie să plătească furnizorului majorări de 3%.

În 1995, un alt act normativ al Guvernului Văcăroiu introduce compania pe o listă cu societăţi aflate în regim de supraveghere economico-financiară. În acelaşi an, Consiliul General al Capitalei aproba programul de restructurare şi redresare financiară a RADET.

În document erau prevăzute, între altele, şi eşalonarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de termoficare, pe o perioadă de 15 ani, între 1995 şi 2010. Reţelele de ţevi trebuiau înlocuite iar centralele termice de cvartal retehnologizate. Investiţiile calculate erau de aproape 600 de milioane de dolari (583,9 milioane de dolari) iar banii trebuiau să vină din sursele proprii ale RADET, bugetul de stat şi credite externe.

În 1996, la un an după adoptarea programul de restructurare, RADET înregistrează primele datorii către furnizorul de agent termic ELCEN: 14,5 milioane de dolari.

Tot atunci, Europa trece printr-o revoluţie în materie de termoficare sistematizată. Polonia accesează credite externe de la Banca Mondială pentru modernizări. În Gdansk, autorităţile înlocuiesc reţeaua veche cu una modernă complet automatizată.

PNL continuă haosul

La Bucureşti, Guvernul condus de Victor Ciorbea, fost primar al Capitalei, hotărăşte accesarea de credite externe pentru modernizarea RADET. În 1997, 35 de milioane de euro vin de la Banca Europeană de Investiţii iar în 1998, alte 10 milioane de euro de la Fondul de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei. În 2003, autorităţile mai contractează un credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de 26,5 milioane de euro iar statul elveţian acorda un grant nerambursabil de 7,1 milioane de euro. Toţi banii trebuiau să fie cheltuiţi pe modernizări dar şi pe reconfigurări ale reţelei, astfel încât apa caldă să fie pompată pe distanţe cât mai scurte. Un studiu comandat de Consiliul General, în mai 2010, subliniază că în 2009 RADET avea contractate împrumuturi de aproape 50 de milioane de euro dar şi că „reţeaua termică primară şi reţelele termice de distribuţie necesită reabilitare în proporţie de 90%”.

Șefii RADET au semnat contracte păguboase

Tot în 2010, Corpul de Control al Prim-Ministrului verifică activitatea RADET. Prin sondaj, inspectorii descoperă contracte păguboase. Printre acestea şi unele încheiate cu firme de apartament cu un singur angajat.

Radu Opaina, fost director general al RADET: Au fost şi sunt bani foarte mulţi, sunt de ordinul sutelor de milioane de euro pe an… În ani, înseamnă miliarde de euro. Şi atunci, sistemul politic creat de ei, pentru ei, a găsit de cuviinţă să exploateze sistemul de termoficare, să-i epuizeze toate resursele, să-l pună pe butuci fără să aibă nicio treabă cu clientul, economia de piaţă.

CONSDE COM TRADE S.R.L. este una dintre societăţile care a vândut regiei, între 2009 şi 2013, ţevi şi tablă de aproape un milion de euro fără TVA (958.414 de euro). Firma, radiată în octombrie 2016 de la Registrul Comerţului, a avut sediul într-un apartament din Sectorul 2 al Capitalei şi un singur angajat. În prima jumătate din 2009, RADET a făcut plăţi către CONSDE COM TRADE S.R.L. în valoare de peste 100 de mii de euro (102.606 de euro). Din această sumă, susţin inspectorii corpului de control, aproape 10.000 (9.472 de euro) de euro au fost decontaţi de RADET fără nicio justificare.

Georgeta Popovici, reprezentant CONSDE COM TRADE S.R.L.: Alte operaţiuni cu ei economice n-am avut. Decât contract de marfă, licitaţii, livrări de marfă şi plată conform facturilor. N-avea cum să-mi dea mie bani în plus, sub nicio formă.

CONSDE COM TRADE S.R.L. a fost controlată mai mulţi ani de Georgeta Popovici şi Simona Blîndu. Potrivit Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, multe contracte de furnizare ţevi au fost câştigate, pe loturi, în tandem cu METACOM 2000 S.R.L. – societate înfiinţată în 2001 cu domeniu de activitate declarat comerţul cu ridicată al metalelor şi minereurilor metalice.

METACOM 2000 S.R.L. este deţinută în proporţii egale de Ioan Ungureanu şi Nicolae Vărbanciu. Acesta din urmă este fostul secretarul general al Partidului Dreptăţii Sociale şi a canditat în 2014, alături de Simona Blîndu, la alegerile europarlamentare. Din aprilie 2016, Partidul Dreptăţii Sociale este condus de Marian Vanghelie, fost primar al sectorului 5. Vanghelie a fost reţinut de procurorii DNA în martie 2015 şi acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani.

Lucian Constantin, expert în managementul clădirilor: Uneori apar defecţiuni, apar crăpături în aceste ţevi. Ori ele sunt sudate, ori sunt înlocuite tot cu ţeava de fier mai proastă calitativ ca aia din anii 60.

Nu mai sunt MUNCITORI la RADET

Radu Opaina, fost director general RADET: Acum, la ora la care vorbim noi, un om gestionează 10 puncte termice. Adică aleargă de colo-colo, să vadă dacă s-a întâmplat ceva sau nu. Adică e un fel de avarie. Se lucrează pe avarie, tot sistemul e pe avarie.

Cartierul Militari, zona autostrăzii Bucureşti – Piteşti. La doi paşi de CET Vest este fosta staţie de incinerare a deşeurilor, construită de comunişti în anii ’80.

Epopeea insolvenței

În octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti admite cererea RADET de a intra în insolvență din cauza datoriilor uriaşe. Măsura reprezintă un mecanism de protecţie în faţa celui mai mare creditor – ELCEN, care trebuie să primească aproape 800 de milioane de euro (797.988.054 de euro). Compania care administrează cele cinci CET-uri deţine şi un titlu executoriu prin care blocase conturile regiei.

Ioana Stoica, preşedintele Sindicatului Liber Independent din RADET: Nu s-a mai lăsat niciun ban să cumperi materiale. Orice instituţie cum e RADET, la început de an, trebuie să-şi facă stoc de materiale cu care să intervină. Noi nu avem stoc de materiale în iarna asta. Deci nu s-a pregătit nimic pentru că am avut conturile blocate de ELCEN.

Gheorghe Piperea, reprezentantul administratorului judiciar al RADET: Principala cauză a situaţiei dificile în care se află RADET o reprezintă proastă concepţie a reglementărilor din domeniu, începând cu reglementările la nivel legal şi terminând cu relgmenetarile la nivel infralegat. Mă refere inclusiv la hotărâri de guvern şi la ordine ale diverselor autorităţi care s-au perindat în acest domeniu. Nu trebuie să uităm prostul management şi când zic prostul management zic şi fraudă şi incompetenţă şi neatenţie.

În noiembrie 2016, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, anunţă că RADET, ELCEN şi Romgaz au semnat o convenţie prin care combustibilul necesar încălzirii capitalei să poată fi achitat în avans.

Gabriela Firea, primarul general al Capitalei: Ca urmare a ordonanţei Guvernului care a creat cadrul legal prin care Primăria Generală să poată să plătească în avans stocul de gaze necesar necesar depăşirii sezonului rece, deci a acestei ierni, 2016-2017. A fost necesară semnarea unei convenţii intre RADET, ELCEN şi Romgaz în care să se expliciteze foarte clar cum vor fi folosite aceste sume. 100 de milioane de euro, aproximativ.

Gheorghe Piperea, reprezentantul administratorului judiciar al RADET: Subvenţia aceasta înseamnă 15% din bugetul anual al Bucureştiului, ceea ce se înseamnă cam 160 de milioane de euro în fiecare an. Banii ăştia îi plătim noi, bucureştenii, din taxele şi contribuţiile pe care le plătim la buget.

În medie, pierderile de agent termic din reţeaua RADET se ridica la peste 32.000 (32.592) de metri cubi de apă fierbinte. Asta înseamă aproape 12 bazine olimpice, în fiecare zi. Subvenţia pe care o plăteşte Primăria Generală în fiecare an acoperă, în acelaşi timp, şi pierderile cauzate de reţeaua îmbătrânită. În prezent, preţul real al Gigacaloriei este 343 lei. Populaţia plăteşte 164 de lei, iar Primăria, prin subvenţii, restul de 179 lei.

Gheorghe Piperea, reprezentantul administratorului judiciar al RADET: În cinci ani există posibilitatea, nu doar teoretică, să renunţăm. Să degrevăm primăria de această subvenţie, ceea ce va însemna un plus la bugetul bucureştiului de 160 de milioane de euro.

Potrivit Strategiei Energetice a Municipiului Bucureşti, pentru modernizarea şi recalibrarea reţelei de distribuţie a agentului termic sunt necesare investiţii de 3,3 miliarde de euro, de aproape şase ori mai mult ca în planul de investiţii elaborat în 1995. Asta înseamnă de peste trei ori bugetul anual, de aproape un miliard de euro, al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here