Sezonul turistic a început, în Năvodari printre betoane, șantiere și praf. La Mamaia, unde Înalta Curte a decis că o bună parte din terenurile El Dorado-ului imobiliar au fost retrocedate ilegal de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și alți funcționari ai statului se betonează de zor și nimeni nu pune în aplicare decizia inatsnței. Constantinescu era deja închis, Mazăre tocmai a fost arestat în Madagascar. primarul actual zice că nu are timp și că el, Decebal Făgădău, nu are ce face. Legea ăl contrazice: poate opri construcțiile, poate dispune demolare.
Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani şi 10 luni de închisoare, în dosarul Polaris, privind retrocedările ilegale de terenuri pe malul apei, acolo undea acum s-au construit blocuri. De asemenea Sorin Strutinski a fost condamnat la 7 ani şi 10 luni de închisoare, iar Eduard Martin – 5 ani şi 6 luni de închisoare.
Autoritățile fac acum demersuri pentru aducerea în țară a lui Radu Mazăre.
România este binecuvântată cu 245 de kilometri de litoral. De la Sulina până la Vama Veche avem plaje virgine în Delta Dunării, fâșii turistice generoase cu nisip fin în stațiunile din sud și cordoane litorale de o frumusețe rară, aflate între lacuri și mare: cum sunt cele din Mamaia și Eforie.
Pentru România, litoralul este cartea de vizită cu care ne prezentăm în fața lumii. În ultimii 15 ani, coasta Mării Negre a devenit una dintre cele mai fierbinți zone imobiliare din România. Sute de vile, blocuri și turnuri au fost ridicate unele lângă altele în primele linii de la plajă. Mai nou, spre amiază, umbra clădirilor acoperă toată plaja.
Dezvoltarea litoralului românesc, așa cum îl știm noi, a început în anii ’60. Gândirea de atunci a fost diametral opusă celei de acum.
Regimul comunist l-a desemnat șef de proiect pe Cezar Lăzărescu, cel mai bun arhitect al vremurilor. Acesta a hotărât de la bun început că spațiile verzi trebuie să fie elementul dominant al zonei costiere și a gândit toate stațiunile ca un parc continuu de-a lungul litoralului.
Specialiștii de atunci au știut cum să mențină un echilibru fin între betoane și natură. În cazul stațiunii Mamaia, proiectanții au înțeles importanța axei nord-sud, cea dintre lac și mare, și au gândit totul în jurul ei. Au amplasat hotelurile înalte cu retrageri decente față de limita plajei și au lăsat distanțe mari între clădiri. Mai mult, clădirile înalte au fost așezate perpendicular pe țărmul marii. Totul pentru a nu ecrana legătură vizuală dintre lac și mare. Clădirile au fost în așa fel gândite încât turiștii le puteau admira pe amândouă, atât de la nivelul pietonalei sau la înălțimea balcoanelor. Iar trecerea dintre caldiri și plaje se făcea printr-un coridor generos de verdeață și copaci.
Indiferent de culoarea politică a primarilor și a guvernelor de după Revoluție, dezvoltarea litoralului era necesară și binevenită în contextul creșterii numărului de turișți. Doar că după ’90 autoritățile parcă au preluat ideile proaste de pe vremea regimului anterior în loc să le continue pe cele bune.
Dorin Ștefan, arhitect, profesor Universitatea Ion Mincu, pentru România Te Iubesc: “A fost o perioadă în timpul lui Ceaușescu când s-a aplicat politica îndesirilor. Asta însemnând că între blocurile existente s-au amplasat alte blocuri, distanțele dintre ele s-au dat peste cap, zona verde aproape că a dispărut, circulația s-a intersectat. Tot ce era bun în acea gândire a mișcării moderne a fost dat peste cap. Cam același lucru s-a întâmplat și în Mamaia. În Mamaia, dacă în anii ’50 acel plan a început foarte bine, a apărut și acolo această degradare a urbanismului din indesire.”, citat de Pro TV în cadrul emisiunii România te Iubesc.
Multe din aceste ”îndesiri” s-au născut din tranzacții ilegale. Totul a început cu un nucleu de terenuri din Mamaia retrocedate ilegal în perioada 2002-2008 de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și mai mulți angajați ai statului, unui grup infracțional organizat din care au făcut parte, printre alții, și oamenii de afaceri Cristi Borcea sau Dragoș Săvulescu. Toți cei menționați sunt condamnați la închisoare în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți în februarie 2019.
Mihai Petre, consilier al primarului Constanței: “Prin sentință, au arătat foarte clar că tot ce s-a întâmplat în Constanța poate fi definit că un mod de lucru ce aparține unui grup infracțional organizat, că toți sunt după gratii.”
Potrivit lui Mihai Petre, un grup restrâns de oameni a pus mâna ilegal pe cele mai bune terenuri din Constanța și Mamaia. Vorbim de faleza lacului Sutghiol, de nordul Mamaiei și de zona din centrul Constanței sau de pe faleza Portului Tomis. Aceștia cumpărau drepturi litigioase, iar apoi erau împroprietăriți cu terenuri mult mai bine poziționate.
Mihai Petre, consilier al primarului Constanței: “Dacă tu ai un teren, vii la mine, primarul municipiului Constanța și eu spun “Nu vreau să-ți dau, că nu vrea mușchiul meu”, tu poți să mă dai în judecată pentru ca instanța să-ți dea ție dreptate. Avem în față ani de procese, de nervi și de cheltuieli pe care poate tu nu le dorești și mai departe într-un fel sau altul cădem la o înțelegere, în urma căreia tu îmi vinzi, nu mie, ci unui amic de al meu, drepturi litigioase și mai departe eu îl pun pe el în posesie, însă nu cu terenul tău, că nu îmi convine unde ai tu, ci unde vreau eu din care el iese în câștig și sigur că ies și eu…”
Decebal Făgădău, primar Constanța: “Dacă mă întrebați ce s-a întâmplat acum 10 ani, 13 ani, nu vă pot răspunde, în momentul în care am câștigat mandatul de primar, ce să vezi nu am câștigat mașina timpului. “
Actualul primar face însă parte din Consiliul Local din 2008, când au început să se ridice blocurile. Iar în 2013, când a fost aprobat planul urbanistic zonal al Mamaiei pe baza căruia se dau autorizații și astăzi, era viceprimar în primăria condusă de Radu Mazăre. Acel PUZ le permite de exemplu dezvoltatorilor să-și ingramdeasca blocuri pe malul lacului Sutghiol la doar 5 metri distanță de malul apei, în loc de 15, așa cum prevede planul urbanistic general din anii ’90. Același PUZ permite ridicarea unor construcții de 15, chiar 20 de etaje, în prima linie de la mare, în zona cluburilor din nordul stațiunii.
Decebal Făgădău, primarul Municipiului Constanța:
– Dar erați în funcție în 2013 ca viceprimar, ați votat în Consiliul Local atunci?
– Bineînțeles!
– Și ați votat pentru?
– Bineînțeles, cum să votez împotriva unei documentații care are toate avizele legale?
– Erați obligați să votați pentru?
– Nu, nu eram obligat să votez pentru, dar cum să votez împotriva unei documentații care are toate avizele legale? Am prezumat că o documentație elaborată de specialiști angajați prin contract de achiziție publică, după ce a fost avizat de statului român, întrunește toate condițiile de formă și de fond.”
