ANALIZĂ. Specialiști ADER: Agricultura ar putea deveni motorul economiei românești

0
79

În timp ce liderul PSD, Liviu Dragnea, promite subvenții pentru cei care își fac solare, specialiștii spun că România ar putea deveni printre primele 5 puteri agricole ale Ununii, dacă vor fi implementate mai multe politici agricole.

Prof.univ.dr. Gheorghe Onțanu, vicepreședinte al Partidului ADER, Coordonatorul Departamentului  pentru Agricultură, a explicat, pentru piațapresei.ro, de ce agricultură României, alături de infrastructură și turism poate constitui matricea de dezvoltare și de bunăstare a populației rurale dar și urbane.

Gheorghe Onțanu este fratele geamn al fostului edil Neculai Onțanu

„Atragerea populației tinere în mediu rural cu facilitarea sprijinului financiar, reducerea birocrației la strict cerințele comunitare de subvenționare și acordarea sprijinului de stat – PNDR, în special pentru ramurile deficitare- sunt o parte din soluțiile care pot face să fie relansată agricultura României. Totodată, este nevoie de promovarea învățămîntului profesional agricol-calificare la locul de muncă, de dezvoltarea urgentă a infrastructurii de trăi și de transport în mediul rural, dar și de limitarea ajutoarelor sociale strict pentru cei inapți pentru muncă”, a explicat Gheorghe Onțanu.

Piața Presei analiza realizată de vicepreședinte al Partidului ADER, Coordonatorul Departamentului  pentru Agricultură:

Contextul socio-economic general din zona rurală

1.Situaţia generală

România se bucură de un important loc în agricultură Uniunii Europene:

            a. Cu o suprafaţă totală de 238mii km2 şi o populaţie de 19,041milioane de locuitori, România este, că mărime, cel de-al 2-leanou Stat-Membru al Uniunii Europene după Polonia și al 7-leaStat Membru al Uniunii Europene

            b. România reprezintă 6%din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4%din populaţia acesteia

           c. România este unul dintre statele europene care se bucură de o bună înzestrare în ceea ce priveşte resursele de teren, apă şi oarecum resurse umane

            d.Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital -zonele rurale acoperă87,1% din teritoriul 42% din populaţie

Potenţialul de dezvoltareeste insuficient exploatat

          a. până în prezent, aceste avantaje au avut doar o influenţă limitată în ceea

ce priveşte generarea unei dezvoltări semnificative şi restructurării în agricultură.    b. privind distribuţia în teritoriu, populaţia României are un nivel de ruralitate mult mai pronunţat faţă de alte ţări din UE,42%din populaţie este în

zona rurală, 39% în regiuni intermediareşi 19% în zona urbană.

            c.rezervele forței de muncă din zonele rurale ale României se micșorează, iar în structura lor calitativă intervin modificări, atât din punctul de vedere al vârstei, cât și al educației.

            d. sărăcia și șomajul în zonele rurale – numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială este de 35,4% din populaţie, comparativ cu media Uniunii Europene 28 de 8,8%și prin iraționalitatea ajutoarelor sociale

Agricultura României trenează fărâmițată, neproductivă, îmbătrânită

            b.România tinde să devină decalată economic – doar că piață de desfacere

            c. descreșterea pronunțată a populației rurale și creșterea celei neocupate.

           dfermierii, deși ajutați de UE, sunt împiedicați de birocrație privind subvențiile, primirea ajutoarelor de stat și accesarea fondurilor structurale.

            e.populaţia rurală nu este distribuită uniform.

Agricultură ar putea deveni motorul economiei românești

            b. România ar putea deveni printre primele 5 puteri agrocole ale Ununii

            cagricultură României,alături de infrastructură și turism poate constitui 

             matricea de dezvoltare și de bunăstare a populației rurale dar și urbane

         d. atragerea populației tinere în mediu rural cu facilitarea sprijinului financiar

          ereducerea birocrației la strict cerințele comunitare de subvenționare.

            f. acordarea sprijinului de stat – PNDR, în special pentru ramurile deficitare

          g. promovarea învățămîntului profesional agricol-calificare la locul de muncă

           h. dezvoltarea urgentă a infrastructurii de trăi și de transport în mediul rural

            i. limitarea ajutoarelor sociale strict pentru cei inapți pentru muncă.

 Utilizarea terenurilor

Suprafaţa agricolă utilizată este de 13,3milioane ha (55,8% din teritoriu),România dispune de resurse agricole importante 

            a. condiţiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităţilor agricole de producţie, în regiunile de sud şi de vest ale ţării. 

            b. cea mai mare parte a suprafeţei agricole utilizate este arabilă (8,3mil ha), de pășuni și fînețe (4,5mil ha), culturi permanente (0,3 mil. ha) și grădini familiare (0,2mil. ha). 

            c. pe fondul descreșterii numărului de IMMuri la nivel național, numărul celor din agricultură, vânătoare și silvicultură înregistrează creșteri (în anul 2005 acestea reprezentau 2,7%iar în anul 2018, 7,4%).

Zone semnificative din suprafaţa agricolă utilizată sunt clasificate că   fiind zone defavorizate

            b.în UE-28, o cincime dintre fermieri aveau pregătire în domeniul agricol, în timp ce în România ponderea acestora a fost de 2,7ori mai mică (7,4%)

            c.persistă fenomenul îmbătrânirii populației din mediul rural

            d.performanţele sectorului agricol românesc rămân relativ modeste, în contrast cu potenţialul său natural şi cu aşteptările populaţiei legate de facilitarea finanţării sistemului,în ciuda creșterii economice din ultimii 4-5 ani

            e. majoritatea IMM-urilor din acest sector sunt microîntreprinderi(86,%în2017), cele mai multe fiind reprezentate de forme de organizare a activității

economice fără personalitate juridică (de tipul persoană fizică autorizată, întreprindere individuală și întreprindere familială)

            f.România prezintă discrepanţe semnificative faţă de UE-28 şi în materie de productivitate a sectorului agricol: chiar şi în anii agricoli favorabili nivelul productivităţii se situează sub 50% din media UE-28,

            g.factorul primar al subdezvoltării agriculturii României şi  performanţele

mediocre obţinute, îl reprezintă alocarea precară de capital pentru investiţii şi de capital de exploatare – un număr important de exploataţii (31,1%din total exploatații agricole) nu utilizează tractorul şi 91,1%exploataţii nu deţîn un tractor.

            h.modificările structurale din România au fost în continuare foarte mici. Numărul total al exploataţiilor agricole este în 2017 de 3,859mil., cu 2% mai puţine decât în 2010. Dintre acestea, 99,2% erau exploataţii fără personalitate juridică (exploataţii agricole individuale, persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale), care operau 53,5 % din totalul suprafaței agricole utilizate.Diferenţa de 30,228mii exploataţii agricole cu personalitate juridică (reprezentând0,8%),utilizau 5,85mil.ha (46,5%)

            itransferul terenurilor, fie prin vânzare sau arendă este complicat de un

sistem de cadastru greu funcționabil, deși în 2019 s-a trecut la cadastrarea gratuită.

Menținerea pe lungă durată că zone defavorizate, situație în care pierd ajutoarele comunitare specifice acestor zone

           b.educația precară a forței de muncă reduce productivitatea muncii. 

           c. fărâmițarea exploatațiilor agricole vegetale și mărimea celor zootehnice

           d.doar 2,5 %fermieri (șefi de exploatații), aveau educație de bază sau completă în domeniul agricol, în timp ce majoritatea dețineau doar experiență practică agricolă

           e. împiedicarea intensivizării activităților agricole

           f. imposibilitatea comasării sau asocierii terenurilor neînscrise cadastral.

Dezvoltarea urgentă a infrastructurii de trăi și de transport în mediul rural

            b. amplificarea sistenului de educație prin școli profesionale și reprofilare.

            c. facilitarea conglomerării/asocierii fermierilor prin cadru legislativ adecvat.

            d. continuarea intensivă a retehnologizării agriculturii pentru productivitate

            e. reconversia fostelor uzine de tractoare și alte agregate agricole

            f.susținerea prin intermedul a două măsuri ale PNDR 2007-2013 și 2014-2020-trebuie îmbunătățită prin facilitarea sprijinului AFIR și AGIR

            g. prin cadastrare totală se reaizează:

                        -clarificarea regimului juridic al tuturor proprietăţilor agricole,

                       condiţie esenţială pentru accesarea fondurilor europene;

                       -crearea premiselor comasării terenurilor agricole pentru dezvoltare      

                       fermelor agricole,facilitând o politică agricolă naţională coerentă;

                        -înscrierea subvenţionată pentru cetăţeni a terenurilor agricole la

                      nivel naţional;

                     – transformarea titlurilor de proprietate din hârtie în capital (active);

– eliminarea înregistrărilor imobilelor cu proprietari necunoscuţi;

– punerea în aplicare a politicilor de comasare a terenurilor în vederea unei mai bune administrări prin programe de dezvoltare rurală;

– reducerea semnificativă a numărului de litigii având că obiect regimul juridic al terenurilor.

       Structura producției agricole a României

Sectorul legumicol

a.suprafaţa cultivată cu legume, în creștere, a reprezentat în anul 2017, 5.25%din totalul suprafeţei arabile cultivate, asemănătoare cu cea UE,. Suprafaţa de sere este în creștere, iar cea de solarii nemodernizată, nu reuşesc să acopere necesarul de legume timpuri.3

            b. în perioada 2007-2017, producţia și producțiile medii de legume au fluctuat foarte mult  înregistrând,în ultimii ani o creștere constantă.3dezechilibru între producția internă și importuri-balanța financiară agricol.

Sectorul pomicol

            Că suprafeţă, în ultimii 20 de ani, sectorul pomicol a fost într-un declin constant, cu consecinţe negative asupra dezvoltării economice a mediului rural.

Oportunități-punerea în aplicare a mecanismului comunitar de piață.

                        -înființarea genotecii de soiuri și semințe și evitarea OMG-urilor

                        -modificarea regimului supermarketurilor.

Sectorul vitivinicol

            România, că ţară vitivinicolă, ocupă la nivelul Uniunii Europene locul 5după aria viticolă şi locul 6după producţia de struguri şi vin. În perioada 2007-2017 au fost înregistrate scăderi apoi creșteri, atât la suprafaţa cultivată cu viţă de vie (5%), producţia de struguri de vin,producţia medie/ha  și a calității vinurilor.

Oportunități-reorganizareea agroturismului și dezvoltarea “drumurilor vinului”

Sectorul de depozitare

            Specialiştii estimează că această reprezintă mai puţîn de 20%faţă de necesaruld e depozitare şi condiţionare pentru producţia de legume-fructe şi circa 40%faţă de necesarul de depozitare şi condiţionare pentru producţia de cartofi.

Oportunități-punerea în aplicare a mecani mecanismului comunitar de piață

Sectorul zootehnic

            Potrivit Institutului Naţional de Statistică în anul 2018 faţă de anul 2010, efectivele de bovine, porcine şi păsări au scăzut, iar efectivele de ovine şi caprine au crescut. În România, creşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi în special din zona montană şi există potențial pentru realizarea de producții care să acopere necesarul intern și care să aducă un aport considerabil, prin export, la veniturile producătorilor, chiar dacă numărul total al bovinelor a scăzut cu aproximativ 30%, producţia de lapte cu 15%, iar producția de carne de vită în viu cu 44%.

În perioada 2007-2017 sectorul de creştere a ovinelor şi caprinelor a avut un adevărat reviriment, mai ales în privința efectivelor totale (a crescut cu 12%), iar în ceea ce priveşte producţia de carne în viu, deşi această a scăzut (-3,6 %),a constituit totuși, unul din principalele produse exportate. Sectorul de creștere a ovinelor a înregistrat o balanță comercială pozitivă în ultimii ani, dar nu a fost soluționată problema colectării lânii și lărgirea pieței arabe de desfacere.

Sectorul de creştere a porcinelor a trecut și trece printr-o perioadă de criză prin

scăderea efectivelor în perioada 2007-2017 (-18 %), mai ales a celor din sistemul industrial de creştere. Importul de carne de porc în România demonstrează că acest sector are o piaţă de desfacere asigurată şi trebuie sprijinit în continuare. Evoluția pestei porcine africane a fost un dezastru pentru acest sector.

Creșterea păsărilor pentru carne în România este sectorul care și-a revenit cel mai

repede după declinul din perioada imediat următoare privatizării fostelor unități de stat, atît pentru producția de carne de pasăre, cât și pentru cea de ouă.

Apicultură este una din cele mai vechi îndeletniciri ale populației autohtone, datorită unor condiţii naturale favorabile (climă, relief şi vegetaţie). Conform datelor INS, se observă o relansare majoră a sectorului apicol, printr-o creștere, în perioada 20011-2017, cu 67%a familiilor de albine și cu 91,5%a producției de miere. A crescut consumul de miere pe cap de locuitor, producția autohtonă acoperă necesarul populației precum și mari disponibilități pentru export.

Oportunități: combaterea fenomenului de fraudare a mierii+reducerea poluării

Produsele tradiţionale – această categorie de produse este foarte importantă pentru România şi constituie o oportunitate de creştere economică, în special în zonele rurale izolate sau defavorizate. 

Oportunități: revizuirea legislației, etichetării și controlului acestor produse și promovarea dosarelor pentru înregistrare comunitară (decalaj național-comunitar)

Agricultură ecologică – este un sistem dinamic în România cu un ritm mediu ponderat de creştere anuală de aproximativ 20 %, dar consumul intern este redus datorită prețurilor. Mare disponabilitate pentru comerț, cu rezultate financiare excepționale. Numărul de operatori înregistraţi în acest sector este în continuă creştere şi se remarcă şi creşterea numărului procesatorilor. 

            a. piaţa produselor ecologice este în extindere și se caracterizează prin diversificarea ofertei de produse pe piaţă, de la an la an.

            b. consumatorii conştientizează că agricultură ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, luând în calcul mai ales și efectele asupra sănătății publice.

Oportunități:

a. creșterea nivelului subvențiilor pentru produsele ecologice               

 b. asigurarea preluării întregii producții obținute datorită perisabilității

           c. dezvoltarea industriilor prelucrătoare ale produselor ecologice

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here