În cadrul evenimentului „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj”, organizat pe 16 octombrie 2026, a fost prezentat studiul Frames, potrivit căruia firmele clujene au raportat afaceri de 131,8 miliarde de lei în 2025.
Dezbaterea, organizată de Revista Club Antreprenor și PiațaPresei.ro, a reunit reprezentanți ai administrației publice, ai mediului de afaceri și ai instituțiilor de învățământ pentru a analiza perspectivele economice ale județului și soluțiile prin care dezvoltarea poate fi susținută pe termen lung.
Dincolo de rezultatele financiare, discuțiile au evidențiat importanța investițiilor în infrastructură, a pregătirii profesionale și a colaborării dintre autorități, universități și companii.
Clujul, un model de dezvoltare economică: afaceri în creștere și o economie diversificată
Potrivit analizei Frames, cifra de afaceri cumulată a companiilor din județul Cluj a crescut de la 24 de miliarde de lei în 2008 la 131,8 miliarde de lei în 2025.
În aceeași perioadă, profitul net a crescut de aproape zece ori, iar economia locală și-a consolidat poziția prin diversificarea sectoarelor de activitate.
„Clujul este dovada că România poate construi o economie modernă în afara Capitalei. Vorbim de un județ în care afacerile s-au triplat în zece ani, iar profitul a crescut chiar și în anul cu cele mai multe creșteri de taxe din ultimul deceniu.
Asta nu e noroc, e rezultatul unei economii diversificate, construite pe competență, educație și investiții”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Studiul arată că economia județului este susținută de sectoare precum IT&C, industria prelucrătoare, construcțiile, serviciile medicale, transporturile și ingineria. Totodată, faptul că primele cinci companii generează împreună aproximativ 17% din cifra de afaceri totală indică un grad important de diversificare a mediului de afaceri.
Dezvoltarea economică aduce însă și provocări, de la presiunea asupra pieței muncii și creșterea costurilor de locuire până la nevoia de modernizare a infrastructurii. În acest context, colaborarea dintre administrație, mediul educațional și companii devine esențială pentru menținerea competitivității județului.
Un parteneriat mai puternic între administrație și mediul de afaceri
Unul dintre mesajele centrale ale evenimentului a fost că dezvoltarea regională nu depinde exclusiv de creșterea afacerilor sau de atragerea investițiilor, ci și de capacitatea comunității de a crea oportunități profesionale atractive și de a păstra specialiștii formați în județ.
Vákár István, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, a subliniat rolul administrației în facilitarea colaborării dintre companii și instituțiile de învățământ.
„Prin proiectele pe care le dezvoltăm cu partenerii noștri creăm condiții pentru ca oamenii să rămână acasă. Aici este rolul administrației, prin colaborarea cu mediul educațional și de business: plusvaloarea rămâne aici”, a declarat Vákár István.
Acesta a atras atenția și asupra schimbărilor de pe piața muncii, unde simpla existență a locurilor de muncă nu mai este suficientă pentru a asigura păstrarea capitalului uman.
„Paradigma s-a schimbat, astfel încât astăzi nu mai e nevoie doar de locuri de muncă, ci de locuri de muncă plătite corect”, a explicat vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.
În opinia sa, parteneriatele dintre administrație, mediul educațional și companii trebuie să contribuie la crearea unor condiții care să le permită profesioniștilor să își construiască viitorul în regiune. Totodată, Vákár István a evidențiat contribuția culturii la identitatea și atractivitatea comunității, precum și rolul fondurilor europene în modernizarea infrastructurii și dezvoltarea serviciilor publice. Citește toate declarații AICI: Cum se construiește o economie în care specialiștii își doresc să rămână. Vicepreședintele CJ Cluj: „E nevoie de locuri de muncă plătite corect”
Infrastructura, investițiile și dezvoltarea zonei metropolitane
Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a evidențiat importanța unei strategii de dezvoltare construite pe termen lung și a colaborării dintre administrație, universități și mediul privat.
Potrivit acestuia, Cluj-Napoca a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în perioada 2015–2023, iar evoluția orașului este legată de dezvoltarea unui ecosistem în care antreprenorii, universitățile și administrația colaborează.
„Acest lucru înseamnă că la Cluj avem un ecosistem funcțional: antreprenori, universități și administrație. Rolul unei administrații este să fie un catalizator, un accelerator și un incubator”, a declarat Dan Tarcea.
Viceprimarul a menționat proiecte majore de infrastructură, precum metroul, centura metropolitană și trenul metropolitan, a căror valoare cumulată, împreună cu alte investiții, depășește 6 miliarde de euro, potrivit declarațiilor sale.
Dezvoltarea zonei metropolitane reprezintă, de asemenea, o direcție importantă, în condițiile în care mobilitatea, accesul la locuințe și extinderea infrastructurii influențează atât calitatea vieții, cât și capacitatea economiei locale de a atrage și păstra angajați.
„Suntem victimele propriului succes, pentru că am reușit să atragem din afară foarte mulți tineri care vin să se stabilească aici”, a afirmat Dan Tarcea, referindu-se la provocările generate de atractivitatea orașului.
Mai multe declarații AICI Cum se construiește o economie în care specialiștii își doresc să rămână. Vicepreședintele CJ Cluj: „E nevoie de locuri de muncă plătite corect”
Educația și învățământul dual, esențiale pentru pregătirea forței de muncă
Un alt subiect important al dezbaterii l-a reprezentat colaborarea dintre sistemul educațional și mediul de afaceri, în special în ceea ce privește pregătirea tinerilor pentru cerințele pieței muncii.
Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, a explicat că dezvoltarea municipiului se reflectă în creșterea numărului de copii și tineri care studiază în județ și în nevoia de extindere a infrastructurii educaționale.
„Este clar că tinerii care termină o universitate în acest oraș își doresc să rămână și să lucreze aici. Firesc apar și copiii pe care ulterior îi înscriu la școală”, a declarat Marinela Marc.
Potrivit acesteia, județul Cluj beneficiază și de o bază importantă de cadre didactice calificate, inclusiv profesori care doresc să se transfere din alte județe.
Inspectorul școlar general a subliniat și importanța învățământului tehnologic dual, care permite apropierea pregătirii profesionale de nevoile angajatorilor.
„Este foarte important în acest angrenaj învățământul tehnologic dual. Rezultatele bune pe care le avem aici la Cluj se datorează și faptului că știm să lucrăm foarte bine împreună”, a precizat aceasta.
Marinela Marc a evidențiat și oportunitățile oferite de proiectele europene prin care liceele și operatorii economici pot obține resurse suplimentare pentru formarea elevilor. În opinia sa, implicarea companiilor în pregătirea practică și recunoașterea rezultatelor elevilor pot contribui la creșterea atractivității învățământului tehnologic.
Mai multe declarații AICI Educația, unul dintre pilonii dezvoltării județului Cluj. Marinela Marc: „Nu avem probleme cu resursa umană calificată”
Aeroportul Internațional Cluj, un pilon al conectivității regionale
Conectivitatea aeriană reprezintă un alt element important pentru dezvoltarea județului, prin facilitarea călătoriilor în interes de afaceri, a turismului și a relațiilor cu piețele internaționale.
Sorin Costaș, șeful Serviciului Marketing al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, a estimat că aeroportul va înregistra aproximativ 3,6 milioane de pasageri în 2026, după recordul de 3,58 milioane de pasageri consemnat în anul precedent.
„Anul trecut am avut un record istoric, 3,58 milioane de pasageri și ne așteptăm să avem aproximativ 3,6 milioane de pasageri în acest an”, a declarat Sorin Costaș.
Reprezentantul aeroportului a vorbit și despre provocările cu care se confruntă operatorii aerieni, inclusiv efectele tensiunilor geopolitice și ale creșterii prețurilor combustibililor.
Totodată, el a evidențiat contribuția evenimentelor de amploare la creșterea traficului aerian și rolul aeroportului în dezvoltarea turismului din Cluj și din întreaga Transilvanie.
Mai multe declarații AICI Sorin Costaș, la Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj: Aeroportul Cluj…
Economia Clujului: de la creștere accelerată la dezvoltare sustenabilă
Studiul Frames prezentat în cadrul evenimentului arată că județul Cluj dispune de o bază antreprenorială diversificată, de sectoare economice competitive și de un potențial important pentru dezvoltarea unor activități cu valoare adăugată ridicată.
În același timp, provocările legate de infrastructură, locuire și disponibilitatea forței de muncă impun o abordare coordonată a politicilor de dezvoltare.
„Provocarea Clujului nu mai este cum să crească, ci cum să crească sustenabil. Județul are capital, are firme sănătoase și are oameni bine pregătiți. Dacă va reuși să rezolve problemele de infrastructură și locuire, Clujul poate deveni în următorul deceniu motorul economic al întregii Transilvanii, cu un impact pozitiv pentru toată economia românească”, a concluzionat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Prin reunirea reprezentanților administrației, mediului de afaceri și sistemului educațional, evenimentul „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj” a oferit un cadru de dezbatere asupra principalelor direcții care pot susține competitivitatea regională: investiții, infrastructură, educație și parteneriate instituționale.
STUDIU FRAMES:
Clujul, a doua economie a României: afacerile firmelor au crescut de 5,5 ori din 2008
Companiile din județul Cluj au raportat în 2025 o cifră de afaceri cumulată de 131,8 miliarde de lei și un profit net de aproape 13,9 miliarde de lei.
Ambele sunt niveluri record.
Cifrele arată una dintre cele mai solide povești economice din România.
Afacerile firmelor clujene au crescut de 5,5 ori față de 2008, iar profitul aproape de zece ori.
Potrivit experților Frames, Clujul a devenit în ultimii 15 ani nu doar al doilea pol economic al țării, ci și unul dintre cele mai echilibrate modele de dezvoltare regională din Europa Centrală și de Est.
Puteti descarca cateva infografii la linkul de mai jos
Un deceniu de creștere aproape neîntreruptă
- Datele financiare agregate ale firmelor din județ, analizate de compania de consultanță Frames, arată o traiectorie impresionantă.
- Cifra de afaceri a urcat de la 24 de miliarde de lei în 2008 la 41,1 miliarde în 2015 și 131,8 miliarde în 2025.
- În ultimii zece ani, afacerile s-au triplat, cu un ritm mediu anual de peste 12%. Singurele două ani de scădere au fost criza financiară din 2009 și pandemia din 2020.
- În ambele cazuri, revenirea a fost rapidă: după pandemie, afacerile au crescut cu 26% în 2021 și cu încă 24% în 2022.
- Și în 2025, într-un an marcat de creșteri de taxe și de măsuri de austeritate, afacerile firmelor clujene au crescut cu 6,8%, iar profitul cu 11,8%.
- Creșterea este nominală și apropiată de ritmul inflației, dar contează direcția: firmele clujene au reușit să-și protejeze marjele într-un an în care multe alte economii regionale au pierdut teren.
„Clujul este dovada că România poate construi o economie modernă în afara Capitalei. Vorbim de un județ în care afacerile s-au triplat în zece ani, iar profitul a crescut chiar și în anul cu cele mai multe creșteri de taxe din ultimul deceniu. Asta nu e noroc, e rezultatul unei economii diversificate, construite pe competență, educație și investiții”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Firme mai profitabile și oameni mai productivi
- Cel mai important semnal nu ține de volum, ci de calitatea creșterii. În 2008, firmele clujene păstrau ca profit doar 5,8 lei din fiecare 100 de lei vânduți.
- În 2025, marja netă a ajuns la 10,5%, aproape dublu. Clujul a trecut de la o economie a volumului la una a valorii adăugate.
- Productivitatea spune aceeași poveste. Fiecare angajat din economia clujeană generează în medie 626.000 de lei cifră de afaceri pe an, de peste trei ori mai mult decât în 2008, când valoarea era de aproximativ 203.000 de lei.
- Numărul angajaților a crescut în același timp cu 77%, de la 118.600 la peste 210.500.
- Rezultatele se văd direct în nivelul de trai. Potrivit prognozelor CNSP, PIB-ul pe locuitor al Clujului este estimat pentru 2026 la 30.485 de euro, cu aproape 10.000 de euro peste media națională.
- Câștigul salarial mediu net a ajuns la 11.079 de lei, iar rata șomajului este de doar 1,6%.
O economie diversificată, nu dependentă de câțiva giganți
- Una dintre marile forțe ale Clujului este diversificarea.
- Topul firmelor este condus de MOL România Petroleum Products, cu o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei.
- Urmează Distribuție Energie Electrică România (4,3 miliarde), De’Longhi România (3 miliarde), Nova Power & Gas (2,9 miliarde) și Emerson (2,4 miliarde).
- Cele cinci companii realizează însă împreună doar 17% din cifra de afaceri a județului. Restul de 83%, adică peste 109 miliarde de lei, vine de la zeci de mii de firme mici și mijlocii.
„O economie în care primele cinci firme fac doar o șesime din afaceri este o economie rezistentă. Dacă un sector are un an prost, celelalte compensează. Clujul nu depinde de o singură fabrică sau de un singur investitor, iar asta îl face mult mai puțin vulnerabil la crize decât alte județe”, explică Adrian Negrescu.
Baza antreprenorială este și ea solidă. Din cele peste 153.000 de firme înregistrate în județ, 139.312 sunt în funcțiune, adică peste 90%.
Doar aproximativ 2.000 sunt în faliment, insolvență sau lichidare. Iar spiritul antreprenorial rămâne puternic: în primele șase luni din 2026 s-au înființat peste 3.700 de firme și PFA-uri noi, ceea ce plasează Clujul pe locul trei la nivel național, după București și Ilfov.
Ramurile cu cea mai mare dinamică
IT-ul. Rămâne cartea de vizită a Clujului. Firmele de software și servicii IT din județ au raportat în 2025 afaceri de 13,7 miliarde de lei. Cifra de afaceri a crescut cu 8,5%, iar numărul de angajați cu 4,7%. Datele arată că, într-un an în care sectorul IT a tăiat locuri de muncă în alte centre, Clujul a fost singurul mare pol IT care a crescut simultan la afaceri și angajați. Software-ul la comandă este cea mai răspândită activitate din județ: împreună, cele două coduri CAEN pentru această activitate, unul vechi și unul nou, adună peste 5.900 de firme.
Industria. Revine puternic. În primele șapte luni din 2026, producția industrială din județ a crescut cu 3,2%, iar cifra de afaceri din industrie cu 10,1%.
Doar în iulie, avansul a fost de 7,5% la producție și de 17,2% la vânzări. Electrocasnicele, echipamentele industriale, farmaceutica și energia sunt motoarele acestei creșteri, cu nume precum De’Longhi, Emerson, Terapia sau Electrogrup.
Construcțiile și imobiliarele. Sunt al treilea pilon. Între 2019 și 2023, construcțiile au fost sectorul cu cea mai mare creștere din județ, cu un avans de 83,6%.
În prezent, sunt anunțate investiții imobiliare de peste 500 de milioane de euro, prin transformarea fostelor platforme industriale în zone de locuit, logistice și comerciale.
Serviciile medicale, transporturile și ingineria. Completează harta. Asistența medicală specializată, cu peste 2.600 de firme, ingineria și consultanța tehnică, cu aproape 2.500, și transporturile rutiere, cu peste 3.300 de firme, se numără printre activitățile cele mai răspândite din județ. Ele arată o economie construită tot mai mult pe servicii cu valoare adăugată.
Potențialul: ce poate deveni Clujul în următorii ani
Clujul are toate ingredientele pentru a deveni un centru economic de talie europeană: universități puternice, o forță de muncă calificată, o comunitate antreprenorială activă și o administrație care atrage investitori.
Parcul Industrial Tetarom III atrage noi investiții de peste 30 de milioane de euro în tehnologie și reciclare, iar domenii precum inteligența artificială, robotica și centrele de date încep să-și găsească locul în economia locală.
„Clujul are acum o șansă istorică: să treacă de la statutul de centru de outsourcing la cel de centru de inovație. Inteligența artificială, industria farmaceutică, energia și producția de echipamente cu tehnologie înaltă sunt domeniile în care Clujul poate concura cu marile orașe din Europa Centrală. Dar asta depinde de infrastructură: autostrăzi finalizate, transport metropolitan și locuințe accesibile pentru tinerii care vin aici să muncească. Altfel, Clujul riscă să devină victima propriului succes”,
Adrian Negrescu.
Provocările
Un semnal care merită urmărit este numărul de angajați: în 2025 a scăzut ușor, cu 0,7%, pentru prima dată din 2020. Scăderea este mică și poate reflecta automatizarea și creșterea productivității. T
otuși, arată că piața muncii din Cluj a ajuns aproape de limită. Cu un șomaj de doar 1,6%, firmele clujene nu mai au de unde să angajeze, iar costul forței de muncă și al locuințelor crește rapid.
În plus, economia Clujului rămâne de aproape cinci ori mai mică decât cea a Bucureștiului, ceea ce arată cât de mult spațiu de creștere mai există.
„Provocarea Clujului nu mai este cum să crească, ci cum să crească sustenabil. Județul are capital, are firme sănătoase și are oameni bine pregătiți. Dacă va reuși să rezolve problemele de infrastructură și locuire, Clujul poate deveni în următorul deceniu motorul economic al întregii Transilvanii, cu un impact pozitiv pentru toată economia românească”, conchide Adrian Negrescu.
Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize și studii de piață privind economia. În cei peste 25 de ani de existență, Frames a devenit unul dintre jucătorii relevanți în domeniul analizei de business din România, analizele sale adresate investitorilor și publicului larg oferind o perspectivă concretă privind dinamica de business la nivel local și internațional.
Unde are loc evenimentul?
Dezbaterea are loc în Sălile T1 și T2, Clădirea FSPAC 2, Str. Minerilor, Nr. 85, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Evenimentul este desfășurat cu sprijinul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Partenerii: FUNDAȚIA PENTRU O ROMÂNIE MODERNĂ; GBC; FRAMES; CITY TRANSFER; HIDROELECTRICA; DUMITRU MARCU; APA KANGEN; CONSTRUCȚII ERBAȘU; E-INFRA GROUP; ELECTROGRUP; PESA; TOP 100 ANTREPRENORI; MONITORUL DE CLUJ.
Vorbitori Sesiunea I
Lansare studiu FRAMES – prezentat de Ciprian Mailat, Fondatorul SREIB (Smart România – Educație în Business)
Vákár István, Vicepreședinte, Consiliul Județean Cluj
Dan Tarcea, Viceprimar, municipiul Cluj-Napoca
Marinela Marc, Inspector școlar general, Inspectoratul Școlar Județean Cluj
Tudor Bojin, Reprezentant GBC®
Alexandru Cordoș, Decan, Facultatea de Drept Cluj-Napoca din cadrul Universității Creștine Dimitrie Cantemir București – Viitorul educației juridice. Licența duală ca punte între mediul academic si ecosistemul de business din Cluj
Dumitru Marcu, Integrator de ecosisteme economice și de dezvoltare
Moderator: Paul Niculescu, Director editorial, Monitorul de Cluj
Vorbitori Sesiunea a II-a
Loredana Tiu, purtător de cuvânt, Distribuție Energie Electrică Romania (DEER)
Victoria Maria Pîrv, Director Economic, Sucursala Hidrocentrale Cluj, Hidroelectrica
Ionuț Lapca, Director Tehnic, Construcții Erbașu
Sorin Costaș, șef serviciu marketing al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj
Corina Chirodea, terapeut, Fondator al Asociației “Din nou Acasă”
Invitat Surpriză
Moderator: Ciprian Mailat, Fondator, Piața Presei
Mai multe detalii puteti gasi aici:
Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj – 16 octombrie 2026
Prezentare
Clujul a fost, este și va fi unul dintre cele mai dezvoltate, dinamice și prospere județe din România. Cu licee și universități prestigioase, cu administrații care au reușit să atragă fonduri europene consistente și să fie un partener al mediului de afaceri, și cu firme cu capital local și companii multinaționale puternice, județul Cluj este un model de bune practici la nivel național.
Scopul evenimentului cu tema Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual este consolidarea parteneriatului dintre mediul de afaceri și autoritățile locale, precum și identificarea unor soluții durabile pentru dezvoltarea învățământului dual în județul Cluj, un județ strategic pentru economia și industria românească.
Evenimentul își propune să adune experți, autorități locale, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai instituțiilor de învățământ, pentru a discuta despre colaborarea dintre aceste sectoare esențiale pentru dezvoltarea durabilă a județului Cluj.
De asemenea, se va pune accent pe importanța consolidării relațiilor dintre educație și industrie, astfel încât tinerii să fie pregătiți pentru provocările și oportunitățile din piața muncii.
Potrivit Strategiei de dezvoltare teritorială a județului Cluj pentru perioada 2023-2030, județul Cluj va fi în anul 2050 regiunea din România cu cel mai ridicat nivel al calității vieții, precum și cea mai atractivă destinație pentru talente, antreprenori și investitori din teritoriul delimitat de principalele capitale central și sud-est-europene: Budapesta, Belgrad, Sofia, București și Kiev.
