Bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie arată că în anul 2020 s-au îmbunătăţit cei mai mulţi indicatori statistici, printre care operativitatea soluţionării cauzelor, numărul de trimiteri în judecată şi de hotărâri de condamnare, iar numărul de achitări s-a redus.
Au fost desfăşurate anchete în cauze importante privind fapte de corupţie şi asimilate corupţiei comise în sectorul sănătăţii, al educaţiei, fraudei şi corupţie în procedurile de achiziţii publice, în administraţia publică centrală şi locală, precum şi fapte săvârşite în legătură cu pandemia COVID-19.
Activitatea DNA pe scurt:
Creşterea dosarelor trimise în judecată (306 dosare, adică o creştere cu 30% faţă de anul precedent) şi mai mulţi inculpaţi trimişi în judecată. Din totalul de 505 inculpaţi trimişi în judecată, 160 persoane au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante;
Mai multe sesizări înregistrate de la cetăţeni, alte autorităţi ori sesizări din oficiu, respectiv 1988 faţă de 1722 în anul anterior;
A crescut numărul hotărârilor definitive în care instanţele de judecată au dispus soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie (258 de cauze, adică o creştere cu 27%). Au fost condamnaţi: trei deputaţi (dintre care un preşedinte al Camerei Deputaţilor), un secretar de stat, doi prefecţi, trei preşedinţi de Consiliu Judeţean, 21 primari, 2 viceprimari, 6 funcţionari cu funcţii de conducere în administraţia centrală, 10 funcţionari cu funcţii de conducere în administraţia locală, 4 manageri de spital, 2 judecători, 2 procurori, 5 avocaţi etc;
Mai puţini inculpaţi achitaţi prin hotărâri definitive dispuse de instanţele de judecată (151 adică o scădere cu 42% faţă de anul precedent);
Creşterea operativităţii soluţionării cauzelor (32% dintre cauzele soluţionate au primit soluţie în termen de 1 an de la sesizare);
Reducerea stocului de dosare care au rămas nesoluţionate şi a dosarelor vechi. S-a redus stocul de cauze rămase nesoluţionate la 3.232 faţă de 3.416 în anul precedent. Fiecare procuror are de soluţionat în medie 60 de dosare, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraudarea fondurilor europene şi în domeniul achiziţiilor publice;
Recuperarea prejudiciilor rezultate din comiterea infracţiunilor a rămas o componentă esenţială. S-a reţinut în actele de trimitere în judecată un prejudiciu total de 165,3 milioane euro (comparativ cu 156,4 milioane euro în anul anterior). Valoarea măsurilor asigurătorii a fost de 137,5 milioane euro (comparativ cu 224 milioane euro în anul 2019).
Ce probleme invocă în prezent conducerea DNA:
Sunt funcţii de conducere la nivelul secţiilor DNA ocupate prin delegare;
Nerepararea legilor justiţiei, ceea ce a dus, printre altele, la neasigurarea numărului suficient de procurori, ca efect al menţinerii condiţiilor de vechime (10 ani) şi a procedurii de numire a procurorilor DNA introduse în anul 2018;
Faptul că nu au fost puse în acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale a României şi continuarea producerii efectelor acestora;
Efectele pandemiei COVID-19 asupra activităţii operative a DNA. În starea de urgenţă (15 martie – 15 mai 2020), activitatea de urmărire penală nu s-a putut desfăşura decât în cauzele urgente. În cursul anului 2020, 147 de angajaţi ai DNA s-au aflat în carantină sau izolare pentru câte cel puţin 14 zile, fiind fie depistaţi pozitiv cu SARS-CoV-2, fie contacte directe ale unor persoane infectate.
Începând cu data declarării stării de urgenţă, DNA a înregistrat 105 dosare având ca obiect fapte săvârşite în legătură cu pandemia COVID-19. Dintre acestea au fost soluţionate 29 de cauze. Au rămas în curs de soluţionare 76 de cauze.
În cinci dosare au fost trimişi în judecată, prin rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, şase inculpaţi, pentru săvârşirea unor infracţiuni de competenţa DNA, în contextul pandemiei.
