Ministerul Apărării Naţionale organizează, duminică, ceremonii militare şi religioase la împlinirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor, acolo unde sunt garnizoane cu monumente dedicate acestui eveniment istoric.
În Bucureşti, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei vor depune coroane de flori ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, şi preşedintele Senatului, Anca Dragu.
La toate evenimentele din ţară, participanţii nu vor face Hora Unirii, ca în anii precedenţi, din cauza măsurile de protecţie sanitară pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.
„Cele două Adunări Elective de la 5 ianuarie (Iaşi) şi 24 ianuarie (Bucureşti) 1859 reprezintă un prim pilon în construcţia statului românesc modern. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al ambelor principate româneşti este înfăptuită ceea ce astăzi numim Mica Unire. Noul stat, sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, este recunoscut la scurt timp de Puterile Garante. Militant pentru unire şi fervent susţinător al cauzei româneşti prin implicarea activă în mişcarea revoluţionară de la 1848, Alexandru Ioan Cuza devine principalul avatar al unirii. În postura de domn al Principatelor Unite, acesta sesizează necesitatea unor ecouri unioniste care să reverbereze dincolo de graniţele sferei politice”, potrivit Muzeului Naţional de Istorie a României.
Ulterior, este iniţiat un proces care să ancoreze în mentalul colectiv ideea de unitate: crearea unor imagini ale naţiunii române, sub cupola căreia cele două principate, Moldova şi Ţara Românească, şi-au dat mâna şi s-au unit într-un singur stat.
„În timp ce creaţiile artiştilor epocii îşi găsesc locul în elegantele saloane ale elitei intelectuale, ilustrând cu penelul personificări ale unirii, o mai mare putere de diseminare a acestor simboluri vizuale este deţinută de mărcile poştale care însoţesc trimiterile de tipul scrisorilor. Emisiunile prilejuite de Unirea Principatelor se remarcă nu doar prin discursul iconografic şi modul de imprimare prin litografiere, cât şi prin cromatica aleasă, fiecărei valori nominale corespunzându-i câte o culoare din cele trei ale drapelului românesc adoptat încă din anul 1848. De asemenea, proiectul emiterii unei monede naţionale întăreşte atât pe plan intern cât şi extern imaginea şi legitimitatea noului stat înfiinţat”, precizează sursa citată.
