Relansarea economică globală ar putea fi și mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri și creșterea sărăciei, se arată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Printre vulnerabilități, menționate într-un raport al Băncii Mondiale, se regăsesc:
– eșecul de a ține pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare;
– apariția unui val de falimente;
– imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar și permanentizarea șomajului tehnic.
Factorii decidenți ar putea influența obținerea unor rezultate mai bune printr-un control eficient al pandemiei și reforme structurale, care să stimuleze productivitatea și sustenabilitatea mediului înconjurător. Măsurile sugerate le includ pe cele care protejează sănătatea și educația, prioritizează investițiile în tehnologii, îmbunătățesc guvernanța și cresc transparența datoriilor, atrage atenția ASF.
Investițiile în proiecte de infrastructură verde și adoptarea pe scară largă a tehnologiilor sustenabile pot susține niveluri mai ridicate de creștere economică, contribuind în același timp la reducerea schimbărilor climatice. Guvernanța îmbunătățită și reducerea corupției pot sta la baza unei creștereri economice pe termen lung.
Transparența ridicată a datoriei este primordială pentru a diminua riscurile datoriei suverane și ale crizelor financiare, care pun presiune asupra perspectivelor de creștere economică, se mai arată în raportul ASF.
Creșteri economice sub estimări
Conform Raportului privind perspectivele economice globale realizat de Banca Mondială, activitatea economică mondială va crește cu 4% în 2021, sub estimările anterioare, ca urmare a revenirii în forță a noilor cazuri de infectări cu COVID-19.
La începutul primului trimestru al anului 2020 România se afla sub media Uniunii Europene acest lucru sugerând un climat investițional stabil. Indicatorul sugerează că nu există tensiuni macroeconomice, însă în contextul răspândirii COVID-19 indicatorul a crescut, fiind afectat atât de volatilitatea activelor financiare pe care le măsoară.
Potrivit prognozelor economice (OECD) încetinirea economiei europene în 2020 va continua să producă instabilitate și tensiuni financiare.
Pentru România este estimată o creștere economică de 3,5%, o prognoză mai mică cu 1,9% față de previziunile din iunie 2020.
„Criza se adâncește”
Potrivit datelor publicate de Eurostat, în trimestrul III 2020, economia zonei euro a revenit la un ritm de creștere de 12,5% (serie ajustată sezonier), iar PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 11,5% comparativ cu trimestrul anterior.
Comparativ cu perioada similară din anul precedent, economia UE a înregistrat o contracție de -4,2%, în timp ce în cazul zonei euro a scăzut cu 4,3% în trimestrul III 2020.
Pe plan local, produsul intern brut a crescut cu 5,8% în trimestrul III 2020 față de trimestrul precedent, însă comparativ cu același trimestru din anul anterior, a înregistrat o scădere de 5,7%.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în scădere creșterea economică prognozată pentru anul 2020, la -4,2% (de la -3,8% conform prognozei de vară a CNSP), pe fondul scăderii activității în industrie (-9,1%), agricultură (-21,2%) și servicii (-2%) față de anul 2019. Conform prognozei CNSP, construcțiile vor avea o contribuție pozitivă la PIB în anul acesta, cu o creștere estimată de 9,5%.
Pentru anul următor, CNSP estimează o revenire a economiei românești, cu un avans de 4,5%.
FMI a revizuit creșterea economică pentru anul 2020, la -4,8% ( de la -5,0% în scenariul anterior), iar pentru anul următor FMI estimează o revenire a economiei pentru România cu un avans de 4,6%
Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 2/14.01.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale ce poate fi accesat AICI.
