Se schimbă Legea terenurilor agricole. Noi condiții pentru a vinde pământ în România. Străinii nu mai au voie să cumpere

Legea vânzării terenurilor agricole 2020 – proiectul de lege privind interzicerea vânzărilor terenurilor agricole românești către cetățenii străini a fost adoptat, ieri, de Parlament! Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adus modificări importante proiectului de lege, astfel că a fost redusă perioada interdicției înstrăinării terenurilor de la 15 la 8 ani, dar a fost introdusă și o nouă regulă care permite vânzarea în interiorul acestui termen, dar cu impunerea unui impozit de 80% calculat la suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare.

Principala prevedere din acest proiect este stabilirea interdicției către cetățenii străini care doresc să cumpere terenuri în România, informează agrointel.ro, arătând că proiectul de lege a trecut cu 205 voturi pentru şi 96 de voturi împotrivă.

Legea votată de parlamentari schimbă și categoriile de persoane care au dreptul de preemţiune. Astfel, arendașii care vor dori să cumpere un teren agricol trebuie să facă dovada reşedinţei sau domiciliului pe teritoriul naţional pe o perioadă de 5 ani anterior încercării de cumpărare, cu doi ani mai mult faţă de prevederile în vigoare.

Dacă dreptul de preemţiune e exercitat de un tânăr fermier, adică de o persoană de sub 40 de ani, acesta trebuie să dovedească domiciliul stabilit pe teritoriu naţional cu cel puţin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole.

Pe de altă parte, terenurile agricole pot fi vândute mai repede de opt ani, cu condiția să se plătească 80% din impozitul sumei care reprezintă diferenţa între preţul de cumpărare şi preţul de vânzare. În legea de la Senat nu se putea vinde terenul mai repede de 15 ani.

Ce condiţii trebuie îndeplinite de o persoană fizică pentru a cumpăra teren agricol în România

a) să aibă domiciliul/reşedinţa situat/situată pe teritoriul naţional pe o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;
c) să fie înregistrată de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

Ce condiţii trebuie îndeplinite de firme

a) să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național, pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
c) să prezinte înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole așa cum sunt prevăzute de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
d) asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
e) în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării oferteide vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Impozit de 80% din diferența de preț

“Terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor, din respectiva perioadă”, se arată în proiectul de lege votat de Parlament, conform agrointel.ro.

“În cazul înstrăinării directe sau indirecte a pachetului de control al societăților care au în proprietate, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligația de a plăti un impozit de 80% din diferența de valoare a terenurilor respective calculata pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii și momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferența de valoare a acțiunilor sau părților sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporțional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă”, se menționează în proiectul aprobat.

Cât teren agricol din România aparține străinilor

Autoritățile române nu au reușit să colecteze toate datele si să prezinte o statistică clară referitoare la suprafața terenurilor agricole din România deținute de străini. Conform unui studiu comandat de parlamentarii europeni în urmă cu câțiva ani, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor. Studiul, citat de economica.net, arată că străinii au ajuns să controleze până la 40% din terenul arabil al României. Printre marii proprietari sunt cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări.

Anul trecut, un document al Ministerului Agriculturii, citat de Agerpres, arăta că străinii lucrează abia 422.000 de ha, ceea ce înseamnă că străinii lucrează până în 5% din suprafața totală agricolă a țării.

Prin aderarea în 2007 la Uniunea Europeană, România și-a asumat și obligația de a permite cetățenilor europeni, persoane fizice, să achiziționeze terenuri pe teritoriul național. Abia câțiva ani mai târziu, în 2014, autoritățile românești au legiferat această cerință europeană, deși firme din alte state europene exploatau deja terenuri agricole în țara noastră, încă dinainte de aderare. Internalizarea legislației europene a permis, practic, și persoanelor fizice din alte țări europene să devină proprietari, cu acte în regulă, în România, una dintre noile țări comunitare.