Premierul Ludovic Orban trebuie să demisioneze pentru a putea avea alegeri anticipate, iar Iohannis trebuie sa dizolve Parlamentul.
Ludovic Orban a anunțat, vineri, după o întâlnire de o oră cu președintele Klaus Iohannis că au decis împreună să declanșeze procedurile pentru organizarea de alegeri anticipate. „O spun clar, președintele României și cu mine am hotărât că cel mai bine pentru România este să declanșăm alegeri anticipate”, a spus premierul.
PNL-ului îi este frică că va scădea în sondaje, având în vedere că vor da afară bugetari, nu măresc alocațiile și au luat și alte măsuri care sunt în defavoarea oamenilor.
Acesta a precizat că a fost desemnat un grup de lucru care se va ocupa de negocieri cu partidele pentru a întruni sprijin pentru procedura de declanașare a alagerilor anticipate.
Ludovic Orban a explicat că românii nu își mai doresc să fie conduși de PSD, care acționează „ca o frînă” în Parlament și singura soluție este să se organizeze alegeri anticipate cât mai aproape de alegerile locale, care ar trebui să aibă loc în luna mai.
Întrebat dacă va demisiona pentru a începe procedura pentru declanșarea anticipatelor, Ludovic Orban a refuzat să răspundă.
„Voința mea și a PNL există și este 100%”, a precizat Ludovic Orban.
„Există două soluții de declanșare a procedurii, în funcție de evoluția evenimentelor vom opta pentru una din cele două soluții. Aș prefera să nu intrăm acum în discuții tactice„, a spus președintele PNL.
„Dacă se urmează procedura constituţională de demarare a alegerilor anticipate, ele se pot organiza în aceeaşi zi cu alegerile locale, sigur. Este o recomandare a Comisiei de la Veneţia care spune să nu se amestece alegerile între ele, dar este doar o recomandare, nu împiedică pe nimeni. De altfel, şi în mai anul trecut a fost referendumul organizat în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare şi nu a făcut nimeni scandal.”, a declarat Augustin Zegrean pentru DC NEWS.
„Probabil se vor face secţii diferite sau comisii electorale diferite în aceeaşi secţie, pentru că la parlamentare se poate vota oriunde în ţară, în timp ce la alegerile locale poţi vota doar în localitatea de domiciliu. Rămâne de văzut cum se va organiza, dacă se va ajunge acolo”, a mai spus fostul preşedinte al CCR.
În cazul unei eventuale demisii, PSD ar avea posibilitatea să-l țină pe Orban premier interimar săptămâni întregi, prin refuzul de a pune pe ordinea de zi a Birourilor Permanente din Parlament, pe care le controlează, votul de învestitură al noului guvern.
Mai important însă, prin refuzul de a supune învestirea noului guvern, PSD poate bloca declanșarea anticipatelor prin menținerea premieruui Orban în funcția de interimar până la ieșirea din termenul de 60 de zile prevăzut de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului de către președinte.
- Articolul 89 din Constituție: După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Același risc există și în situația în care Guvernul Orban pică pe o moțiune de cenzură depusă de PSD după asumarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi, proiect de lege care ar dezavantaja primarii pesediști, prin urmare PSD nu-l va susține.
Totuși, în această variantă PSD va trebui să justifice de ce refuză învestirea unui nou guvern după ce a dat jos Guvernul Orban prin moțiune de cenzură, iar presiunea publică ar fi mult mai mare decât în cazul unei demisii. Premierul Orban și președintele Iohannis ar putea acuza PSD că în realitate refuză revenirea la un sistem de alegere mai democratic dacă Guvernul Orban decide să-și asume răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi.
Potrivit surselor G4Media.ro, liberalii iau în calcul și alte proiecte de legi pentru angajarea răspunderii: proiectul de lege privind desființarea secției speciale respectiv eliminarea pensiilor speciale.
Procedura angajării răspunderii este prevăzută de articolul 114 din Constituție
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3) , dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
