Odată cu votul din 12 decembrie în cadrul alegerilor anticipate britanicii vor decide din nou viitorul relaţiei lor cu Uniunea Europeană.
Premierul Boris Johnson şi rivalul său laburist Jeremy Corbyn s-au confruntat vineri seara, în cursul unui duel fără surprize, fiecare reafirmându-şi argumentele asupra Brexit cu câteva zile înainte de alegerile legislative, informează Agerpres.
Timp de peste o oră, fiecare a părut să-şi joace cartea fără să-şi asume riscuri. Liderul conservator, al cărui partid beneficiază de 10 puncte avans, potrivit sondajelor, a pledat din nou pentru acordul de ieşire din Uniunea Europeană pe care l-a negociat cu Bruxelles-ul.
Contând pe o majoritate netă care i-a lipsit până acum, Boris Johnson speră să obţină adoptarea acordului său cu privire la Brexit „înainte de Crăciun” şi să-şi aplice programul de „investiţii masive”. El promite că Brexitul, amânat deja de trei ori, va intra în vigoare într-adevăr la 31 ianuarie, scrie France Presse, care publică și trei scenarii:
Boris Johnson câştigă
Premierul Boris Johnson a convocat acest scrutin după ce a pierdut majoritatea în parlament, în urma dezacordurilor cu mica formaţiune nord-irlandeză Partidul Democratic Unionist (DUP) şi a celor din interiorul Partidului său Conservator în legătură cu forma pe care trebuie să o ia Brexitul, susţinut în iunie 2016 de către 52% dintre britanici.
Sondajele de opinie îi acordă un număr suficient de voturi pentru a trece prin parlament acordul de divorţ negociat cu Bruxellesul şi care prevede punerea în practică a Brexitului la 31 ianuarie 2020.
Dar saga nu se va opri aici: nimic nu se va schimba pe termen scurt ţinând cont de perioada de tranziţie prevăzută de acordul de divorţ pentru a atenua şocul ieşirii din UE. Londra va avea timp la dispoziţie până la 31 decembrie 2020 pentru a negocia viitoarea sa relaţie cu clubul european.
Calendarul pare însă imposibil de respectat, întrucât acest tip de negociere durează de obicei mai mulţi ani; experţii mizează deja pe o prelungire a perioadei de tranziţie.
Guvern minoritar
Principala formaţiune de opoziţie britanică, Partidul Laburist, este cotată cu şansa a doua în sondajele de opinie. Laburiştii ar putea totuşi să se poziţioneze astfel încât să împiedice o majoritate conservatoare.
Liderul laburist Jeremy Corbyn ar intra în competiţie cu Boris Johnson pentru a forma un nou guvern, care ar avea nevoie obligatoriu de sprijinul partidelor mai mici.
Predecesoarea lui Johnson, Theresa May, a fost nevoită să facă o alianţă cu DUP în 2017 pentru a-şi asigura o majoritate. De această dată, DUP a fost de la început contra acordului de Brexit încheiat de Boris Johnson, prin care Irlandei de Nord i se conferă un statut diferit de al restului ţării.
Partidul Naţional Scoţian (SNP) s-a declarat dispus să susţină un guvern Corbyn cu condiţia ca acesta să autorizeze un nou referendum privind independenţa Scoţiei, după cel pierdut din 2014.
Al doilea referendum
Partidul Laburist a promis că va renegocia acordul de divorţ încheiat de Boris Johnson cu UE şi va supune rezultatul unui referendum în termen de şase luni după venirea la putere.
Jeremy Corbyn a dat asigurări că va rămâne neutru, dar alţi membri ai conducerii Partidului Laburist au anunţat că vor face campanie pentru rămânerea în interiorul UE.
SNP, Partidul Liberal-Democrat şi naţionaliştii galezi Plaid Cymru sunt anti-Brexit.
Sondajele de opinie indică faptul că britanicii sunt divizaţi în privinţa acestui subiect, cu un mic avans al celor care susţin rămânerea în Uniunea Europeană.
