Apa Nova are serviciul de alimentare cu apă a Capitalei concesionat de aproape 20 de ani. Decizia de concesiune a luat-o fostul edil al Capitalei, Viorel Lis. De atunci și până în prezent, Primăria Capitalei a făcut mare parte din treaba companiei franceze care avea multe obligații: să pună canalizare pe toate străzile. Mai mult, stația de epurare a apei și casetă de curățare de sub Dâmbovița este construită tot pe banii bucureștenilor, iar Apa Nova doar gestionează și încasează.
În 19 ani, timp in care serviciul de apă și canal din București a fost concesionat de Primăria București firmei Apa Nova, tariful la apă a crescut de aproape 17 ori. Doar în ultimii 3 ani prețul la aceste servicii aproape s-a dublat. Deși bucureștenii plătesc mai mult pentru aceste serviciu, există semne de întrebare legate de modul în care Apa Nova și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de concesiune.
Societatea franceză trebuia să pună apă și canal, din 2000 până în 2010, pe toate străzile pavate din București, riscând altfel amenzi de până la 5 milioane de euro pentru fiecare an de întârziere. Fiindcă primăria nu a trecut în contractul de concesiune lista cu aceste străzi, cele două părți au plimbat mai multe liste dintr-o parte în altă până în 2009, când o comisie de experți a stabilit clar ce străzi trebuiau făcute. În cei nouă ani în care lista era disputată, la presiunea cetățenilor care trăiau că în Evul Mediu, primăriile de sector și primăria Capitalei au făcut din bani publici o parte dintre străzile care erau în sarcina Apă Nova. Tot Primăria a reușit să nu încaseze amenzi de 6 milioane de euro imputate Apă Nova pentru nerespectarea contractului.
Străzi fără apă și canal. Primaria Capitalei nu a incasat amenzile date companiei
Potrivit Contractului de Concesiune semnat de Municipalitate și Apă Nova în anul 2000, compania cu capital francez avea obligația că până în 2010 să pună rețele de apă și canal pe toate străzile pavate existente la momentul concesiunii.
În total, în perioada 2002-2007, ARBAC a amendat ANB cu 6,6 milioane de euro, iar prin HCGMB 113-116 Consiliul General soma ANB că în termen de 30 de zile societatea să plătească amenzile, iar în caz contrar aceste amenzi urmau să fie executate din garanția de bună execuție. Aceste amenzi nu au fost încasate nici până astăzi.
| 2002 | Motivul amenzii Apă Nova nu a prezentat ARBAC raportul anual obligatoriu privind calitatea apei potabile. | Amendă (în euro) 100.000 | |
| 2004 | Apă Nova nu a informat ARBAC dacă și-a respectat obligația privind montarea noilor branșamente. | 1.500.000 | |
| 2006 | Apă Nova nu a informat ARBAC cât la sută din facturile emise sunt în baza citirii contoarelor individuale. | 1.500.000 | |
| 2007 | Apă Nova nu a informat ARBAC cât la sută din facturile emise sunt în baza citirii contoarelor individuale. | 3.500.000 |
Mai mult, în rapoartele ARBAC se arată că Primăria Capitalei a tergiversat încasarea banilor. „În situația refuzului ANB de a plăti penalitățile, CGMB a adoptat 4 Hotărâri (nr. 113, 114, 115 și 116 din 14.06.2007) de notificare a Concesionarul pentru a plăti penalitățile, în cadrul procedurii execuției garanției de execuție. Din nefericire, informația necesară ARBAC pentru parcurgerea tuturor etapelor de execuție a garanției de execuție a fost blocată timp de 8 luni de zile, ARBAC primind de la PMB informația că ANB nu s-a conformat notificărilor CGMB în luna martie 2008, în loc de luna iulie 2007, și numai după ce ARBAC a transmis 7 scrisori la PMB, din care două avertizări în interes public, la care s-a adăugat o atenționare a Prefecturii către PMB, de a comunica, în cadrul obligațiilor sale legale, informațiile cerute repetat de către ARBAC”, se arată în Raportul ARBAC pe anul 2007-2008.
În plus, în 2008, Municipalitatea nu a cerut nici Comisiei de Experți să evalueze situația amenzilor. „Nu s-a solicitat în mod oficial CE să evalueze justificarea și/sau întinderea acestor penalități care să fie impuse ANB de Municipalitate, astfel cum este procedural stipulat în prevederile clauzei 25 din Contractul de Concesiune. Dacă Comisia ar primi o solicitare oficială în Conformitate cu aceste prevederi, atunci CE ar putea iniția o procedura de investigare și furniza o opinie. Deoarece cele de mai sus nu au avut loc, CE consideră că municipalitatea nu este îndreptățită să solicite executarea garanției de bună execuție”, se arată în Raportul Comisiei de Experți întocmit în ianuarie 2009.
Prin actul adițional nr. 6 la contractul de concesiunie, înlocuirea rețelelor telescopice și a contoarelor comune, cele două lucruri pentru care s-au dat amenzile, devin „excluderi admisibile”, deci nu mai este obligatoriu să fie înlocuite.
Comisia de experți a fost solicitată să analizeze această situație abia în toamna 2009. Potrivit directorului AMRSP (fost ARBAC), Adrian Cristea, Comisia de experți a decis că aceste amenzi sunt nejustificate.
„Am avut patru hotărâri aprobate de Consiliul General al municipiului București la inițiativa AMRSP/ARBAC, în urmă unor decizii din 2002, 2006, 2007, în primii ani ai concesiunii în care am avut mai multe nivele de servicii care trebuiau îndeplinite. Hotărârile CGMB au reprezentat una dintre etapele obligatorii de parcurs în procedura de penalizare și accesarea garanției de bună execuție. Această procedura de penalizare a concesionarului, conform contractului de concesiune, a fost îndeplinită până la nivelul respectiv. După aceea, conform aceleiași proceduri, Apă Nova București a contestat aceste hotărâri și împreună cu regelementatorul tehnic ARBAC/AMRSP a solicitat comisiei de experți internaționali medierea acestei dispute. Comisia de experți prin raportul din septembrie 2009 a aconsiderat aceste penalități că fiind nejustificate”, a declarat Cristea pentru HotNews.ro.
„La vremea respectivă aveam probleme mari de tot cu reclamațîi de la cetățeni din cauza rețelelor telescopice și contoarele comune. Ulterior toate problemele au fost rezolvate. Se vede din numărul din ce în ce mai mic de reclamații pe care îl primim de la cetățeni. Va prezint explicăția experților pentru nelegitimitatea continuării penalizarii Apă Nova: „Comisia de experți consideră că ARBAC a propus o prima penalitate legată de nivelul de servicii A8 deoarece Apă Nova nu a depus un raport de remediere în termen de trei luni (deci aici recunosc că am avut dreptate) urmare a respingerii de către ARBAC a rapotului Apei Nova referitor la nivelul de serviciu A8. Apă Nova a susținut conformitatea, în timp ce ARBAC a dat neconformitatea, diferența dintre cele două opinii provenea de la cazurile de rețele telescopice și de contoare comune. Faptul că un raport de remediere așteptat nu a fost depus în perioada de trei luni nu trebuie interpretat că un refuz semnificativ. Cu toate acestea, toate obligațiile din contractul de concesiune trebuie respectate permanent.
Apă Nova a contestat respingerea nivelului de conformitate dată de ARBAC, ceea ce a condus la o serie de rapoarte, decizii și Hotărâre de Consiliu General prin care rețelele telescopice și contoare comune au devenit excluderi adminsibile (n.r. adică nu mai erau obligatoriu de făcut). Evaluarea de serviciu A8 cu rețelele telescopice și contoarele comune că excluderi admisibile a dovedit faptul că Apă Nova a realizat nivelul de conformitate pentru serviciul A8. ANB a contestat pe drept decizia ARBAC. ARBAC a propus alte penalități pentru fiecare perioada pentru care se pretinde că trebuia transmis un raport de remediere. Cu toate acestea, deoarece procedurile aferente deciziilor asupra cazurilor de contoare comune și rețele telescopice au durat destul de mult, din 2002 până la sfârșitul anului 2009, Comisia de experți consideră că mecanismul automat folosit pentru repetarea penalităților nu este justificat, cu atât mai mult cu cât nici penalitatea inițială nu a fost acceptată. Comsia de experți consideră că penalitățile propuse pentru Apă Nova nu sunt justificate”, a explicat Cristea.
De ce nu s-au încasat penalitățile? „Faptul că nu am încasat penalitățile, după cum știți, dacă accesăm garanția de bună execuție, banii mergeau tot în sistemul de apă. Intrând tot în sistemul de apă, practic îi ajutăm în realizarea nivelului de servicii”, mai explică Cristea.
Și Mircea Raicu, consilier general și membru în Comisia de Utilități a consilierilor generali spune că nu a mai fost nevoie să fie încasate amenzile: „Din discuția cu cei de la AMRSP, rezultă că în contractul de concesiune era prevăzută o procedura pentru aceste amenzi. În clipă în care se constată deficiență, cele două părți se întâlnesc, se întâlnesc experții, constată deficiență respectivă și doar dacă nu există o soluție la problema respectivă se aplică amenzile. Din ce am discutat cu AMRSP acele deficiențe au fost remediate până să se întâlnească comisia de experți și nu a mai fost nevoie să se plătească”.
Chiar dacă prin actul adițional, rețelele telescopice și contoarele comune reprezenta excluderi admisibile, la momentul când acestea au fost date erau obligații. Nicio lege nu se aplică retroactiv.
După 2008, Apă Nova nu a mai primit nici o amendă. Reamintim că în 2009, la propunerea Primăriei Capitalei, Consiliul General al Municipiului București a desființat Agenția de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apă Canal a Municipiului București (ARBAC) și Agenția Municipală pentru Eficientizare și Reglementare în domeniul Energiei București (AMEREB) și în locul celor două organisme, municipalitatea a înființat Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP). După desființarea ARBAC, banii pe amenzi nu au fost încasați, iar până în prezent Apă Nova nu a mai primit nicio amendă. De notat că în 2008, Costin Berevoianu, fost director Apă Nova, a devenit consilierul personal pe probleme de apă și canal al primarului Sorin Oprescu. Membrii consiliului executiv ai AMRSP sunt numiți de primarul general.
Profit net Apă Nova (în milioane de lei)
*potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe
| 2007 | 85.6 | |
| 2008 | 61.3 | |
| 2009 | 111.2 | |
| 2010 | 69.6 | |
| 2011 | 85.6 | |
| 2012 | 118.1 |
