Liderul partidului ADER, Neculai Onțanu, a făcut, pentru Piața Presei, o radiografie a scenei politice actuale:
Reporter: Cum vedeți clasa politică de astăzi, având în vedere că și dvs. ați făcut parte din ea în ultimii 20 de ani?
Neculai Onțanu, președinte partid ADER: Ne aflăm într-o perioadă în care partidele politice din România au luat startul alegerilor care vor începe anul acesta cu cele europartamentare în data de 26 mai, după care vor urma alegerile prezidențiale, iar anul viitor alegerile locale și cele parlamentare.
Acești 2 ani vor marca pentru o lungă perioadă de timp structura de putere din România și raporturile interne de putere dar și și poziționarea României față de provocările deosebite pentru viitorul Uniunii Europene și structurile euroatlantice.
R: Care este diferența între partidele de stânga și cele de dreapta?
Neculai Onțanu: Având în vedere începutul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, în care actorii politici exersează diverse politici și atitudini în scopul câștigării de capital electoral în țările lor, va fi mai greu să-i introducem doctrinar în diverse ideologii. O ideologie, după cum se știe, este un set sistematizat și relativ ierarhizat de opinii. Așa că, vom apela la principalele diferențieri ideologice generale care definesc partidele lor. O primă clasificare foarte generală pe care am putea să o facem este aceea prin care partidele se definesc prin programele lor și anume, partide de stânga și partide de dreapta.
Stângaa fost asociată încă de la început ideii de transformare, făcând apel al modernizare, la progres. În conformitate cu semnificația inițială, stânga contesta ordinea sociala existentă la acea data, luptandu-se pentru schimbare. Valorile care i se atribuie stângii în prezent sunt: reformă, dreptate socială, egalitate, libertate.
Așa după cum reiese din programele lor, aici am putea să introducem, cu rezervele necesare, PSD, ADER, Partidul PRO România etc.
Adepții drepteiau fost cei care făceau apel la tradiție, ordine, morală. Spre deosebire de viziunea optimistă a stângii, dreapta are o viziune mai pesimistă asupra naturii umane fără să considere că omul este neapărat rău.
Ideile care i se atribuie în prezent dreptei sunt cele de ordine, morală, credință, familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei. Așa după cum reiese din programele lor, aici am putea să introducem PNL, USR, PLUS, ALDE și PMP.
Aceasta ar fi o primă clasificare foarte generală. Repetăm că, este vorba de o clasificare așa cum se revendică după programele lor politice. Dar derapajele lor sunt însă ușor de observant.
Pentru a intra mai adânc în interiorul partidelor, a încerca să le delimităm și a le cunoaște mai bine, este nevoie să ținem cont că există o multitudine de criterii pentru delimitarea doctrinelor politice, la dreapta sau la stânga eșicherului politic: criteriul libertății; al tradiției; al egalității, etc. Așa după cum preciza politologul Alina Mungiu Pippidi în cartea sa „Doctrina politică”, se apreciază că cel mai important criteriu de delimitare este egalitatea. În raport cu acest criteriu de delimitare se consideră că, dacă modelul social optim se fundamentează pe criteriile egalității, doctrina care îl promovează este de stânga. Dacă, dimpotrivă, sunt încurajate libertățile și drepturile cetățenești, fără a se acorda prioritate principiilor egalitariste, doctrina politică ce promovează un astfel de model optim este de dreapta. În esență, trebuie să reținem că în raport de criteriile de delimitare, dintre care egalitatea se detașează primordial, spectrul doctrinar politic se prezintă astfel:
Centru-stânga – alcătuit din grupuri ce adoptă doctrine egalitare dar și libertare – social-democrația; PSD, ADER, PRO România.
Centru-dreapta – alcătuită din mișcări fundamentate pe libertate și pe inegalitate – partide conservatoare; PNL, ALDE, USR, PLUS, Mișcarea Populară.
La acestea putem adăuga și un grup restrîns și nesemnificativ de partide naționaliste cum ar fi UDMR, România Mare, Partidul România Unită etc.
Un proces, pe care-l regăsim în timp, care s-a mai manifestat și în trecut, este acela al desprinderii unor lideri politici din partidele lor și care întemeiază partide noi. Specificitatea acestora este critica la adresa liderilor și a partidele din care provin, având ca teme, abandonul ideologiei, poziția față de apartenența țării la tratate internaționale, ineficiența guvernării, deficitului de democrație și autoritarism. Aici putem să introducem PRO România.
R: Cum vor „juca” partidele la alegerile Europarlamentare
Neculai Onțanu: Acum să analizăm pe grupuri de partide, așa cum s-au poziționat ele înaintea campaniei electorale.
Primul grup de partide este format din cele care se află la guvernare, PSD șiALDE. În primul rând, trebuie să facem aprecierea că avem un partid PSD care se revendică de la social-democrație iar altul ALDE care se prezintă ca fiind singurul partid liberal.
Prin politicile lor au în vedere în special repartiția resurselor, fără a pune mare preț pe producerea acestora. Modelul de dezvoltare economică promovat este unul populist, bazat aproape în exclusivitate pe consum. Acest model de dezvoltare bazat în exclusivitate pe consum, fără a avea în vedere creșterea resurselor, este unul falimentar care pune mereu în discuție posibilitățile de asigurare a necesarului pentru dezvoltare. Are un avantaj politic, acela că oferă câte puțin și menține în captivitate o categorie largă de oameni, transformând România într-un stat al asistaților sociali care sunt nevoiți să stea la mila guvernării.
PSD și ALDE, sunt partide cu reflexe naționalist-comunistoide, pentru că ele nu văd prin prezența noastră în structurile europene o oportunitate, o șansă de a profita pentru români din punct de vedere economic.
Structurile europene sunt demonizate, iar pentru aceste partide, reprezintă un refugiu al propriului eșec, argumentând că de la ele ni se trage tot răul. PSD și ALDE cultivă și își justifică eșecul prin aruncarea responsabilității asupra organismelor europene.
Partidele de dreapta. Avansul european al ideologiilor neomarxiste marginale. Apusul tradiționalismului. În România PNL, USR PLUS și PMP par a fi partide internaționalist-neomarxiste.
Precum defuncta Internațională Comunistă, partidele USR și PLUS a lui Cioloș, nu au obiective pentru România. Ele vehiculează obiective internaționale care, de cele mai multe ori, sunt total în defavoarea interesului românilor. Politicile lor nu au ca obiectiv interesele concrete ale românilor și ale României. Avem exemplul lui Dacian Cioloș care, a fost ministrul Agriculturii, apoi a fost 4 ani Comisar european pentru agricultură și nu a făcut aproape nimic pentru agricultura românească. Dimpotrivă, sunt foarte multe critici ale agricultorilor și fermierilor români în ceea ce privește subvențiile care, pentru România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană.
Și în ceea ce privește raportul față de proprietatea privată ni se dezvăluie concepțiile lor internaționaliste prin aprecierea liderilor lor potrivit cărora, românii sunt legați prea mult de proprietate iar aceasta este o piedică foarte mare în calea mobilității. Altfel spus, românii ar trebui să-și cedeze și bruma de proprietate de care mai dispun. Manifestații împotriva acestor politici de dependențe față de piață și de stat sunt și vor fi din ce în ce mai multe și mai puternice.
Reușim foarte ușor să găsim concluzia unanimă abordată în discursurile lor, tema egalității,pe care o susțin și în Articolul din publicația Tribuna din 15.10.2018 potrivit căruia: “acceptând eterogenitatea, după cum ni se spune, acceptăm şi diferenţierile relative ce decurg din aceasta. Nonasemănarea naturală a indivizilor ce formează o specie sau alta constituie o realitate incontestabilă, probată de rezultatele geneticii, biologiei, etologiei, istoriei, dar şi o constatare de bun simţ. Împrejurarea că inşii nu sunt identici, că au nivele de dezvoltare mentală, sensibilă, fizică deosebite încă de la naştere, nu mai impune alte completări sau precizări. Că aceste trăsături caracteristice persistă şi se dezvoltă de-a lungul vieţii este iar o banalitate”. Această abordare este mai mult decât relevantă.
Legăturile liderilor “antisecuriști” cu structurile fostei securități încep să fie evidente. Florian Bichir spunea recent că „Dacian Cioloș a fost fiul unui ofițer de Miliție, la Brigada de Securitate Cluj, adică la trupele de Securitate și acesta a fost sprijinit de tatăl său să facă armata la trupele de Securitate. Și sora lui Dacian Cioloș a fost ajutată de tatăl său să lucreze în acest domeniu (n.red- sora lui Dacian Cioloș lucrează la serviciul de informații al MI).
R: Cum credeți că se va poziționa UDMR?
Neculai Onțanu: UDMR- nimic nou. Un partid etnic al cărui singur obiectiv este autonomia teritorială. La recentul lor Congres, de sâmbătă 23 februarie, UDMR și-a reluat atacurile asupra românilor și a României arătând că dacă noi sărbătorim, sau am sărbătorit Centenarul, această sărbătoare pentru ei reprezintă o perioadă de doliu național.
Tot la acel Congres UDMR a hotărât că steagul tuturor maghiarilor este cel al Ungariei și cel al așa zisului Ținut Secuiesc, iar imnul UDMR este cel al Ungariei. UDMR a arătat că obiectivul lor fundamental este autonomia teritorială.
Din păcate, Coaliția de guvernare PSD- ALDE, în schimbul susținerii guvernării de către UDMR, sacrifică jertfa sutelor de mii de români care și-au dat viața în Primul Război Mondial pentru întregirea României și aduce o atingere gravă unității naționale a României.
Gravitatea faptului este că, la acest eveniment extrem de provocator au participat reprezentanți de vârf din Coaliția de Guvernare PSD și ALDE, dar și ai altor partide cum ar fi PNL și USR și nu au luat atitudine împotriva acestor afirmații antiromânești.
R: Care este diferența între ADER și celelalte partide?
Neculai Onțanu: Promovăm un model de dezvoltare european bazat pe investiții care asigură sustenabilitatea resurselor sociale și pentru dezvoltare. Implicarea în realizarea de proiecte de infrastructură, Autostrăzi, cu finanțare europeană. Garantarea proprietății și încurajarea liberei inițiative în scopul dezvoltării durabile a României.Investiții importante în resursele umane și infrastructură educațională. Dezvoltarea și modernizareaagriculturii si a mediului rural românesc, promovând respectul pentru fermieri, pentru agricultori, creșterea condițiilor de viață în mediul rural prin investiții în dotări sanitare. Politici publice care au în vedere asigurarea sănătății populației. Pachetul de bază versus asigurarea universală.Mai multe guverne succesive nu au ținut cont de prevederile conținute în art. 34 din Constituția României, denumit „Dreptul la ocrotirea sănătății” și au desființat mii de dispensare și policlinici. Drept efect, serviciile de sănătate și prevenție aproape că au dispărut în localitățile mici și îndeosebi în mediul rural. Propunem un proiect facil, cu cheltuieli minime – Ambulanța Socială – Unitate sanitară mobilă.
Politici în domeniul culturii. Parteneriatul public-privat și patrimoniul românesc salvat. Conservarea, dezvoltarea și promovarea valorilor naționale și europene. Menținerea identității naționale în comunitățile românești din afara teritoriului României. Suntem un partid proeuropean, care vedem în apartenența noastră la UE și NATO un beneficiu economic și de securitate.
Guvernele României să valorifice mai bine resursele intelectuale și materiale ale țării în folosul românilor – pământul, gazele naturale, electricitatea etc. Guvernele României să nu mai accepte șantajul UDMR care, prin revendicările sale, pune în pericol integritatea teritorială a României. Interzicerea prin lege a partidelor etnice Parlamentarii români să reprezinte în Parlamentul European interesele românilor și ale României”.
