Politicenii au început campania pentru europarlamentare. Liberalii și-au ales un lider pentru București tânăr, Hazem Kansou Alexandru, care spune că dacă la Bruxelles trimitem oameni capabili, România va putea accesa mai multe fonduri europene, adică bani să facem spitale, școli și drumuri. Hazem Kansou Alexandru este șeful de campanie al PNL București. Actual consilier general al Primăriei Capitalei, Hazem Kansou Alexandru mai ocupă și funcția de secretar general al PNL București. În opinia acestuia, dacă cei aleși merg la muncă la Bruxelles și sunt specialiști, România va avea de câștigat.
R: Vă ocupați de campania pentru europarlamentare pe București a partidului PNL. Ce înseamnă pentru români aceste alegeri. De ce ar trebui să meargă la vot pe 26 mai? Știm că alegerile cele mai neinteresante, potrivit prezenței la vot, au fost mereu cele europarlamentare.
H.K: Înainte de a vă răspunde la întrebarea: De ce ar trebui să meargă lumea la vot?, aș vrea să vă răspund la întrebarea: De ce nu trebuie să pară aceste alegeri mai neinteresante decât alte alegeri? Pentru că partidele le-au transformat, de-a lungul timpului, în cele mai neinteresante. Știm, potrivit statisticilor, că din anul 2007, când noi am participat la cele parțiale- de doi ani, că prezența este scăzută- pentru că partidele nu și-au dat silința. Nu au explicat niciodată de ce sunt alegerile europarlamentare importante pentru români. Știm cu toții că la alegerile locale sunt foarte mulți angrenați, pentru că acolo sunt mai mulți candidați, consilieri locali. Avem liste întregi. Partidele sunt cele mai angrenate la alegerile locale, după vin cele prezidențiale. Acolo se merge pe persoană, poveste, emoția creată. Se luptă Stânga versus Dreapta. Alegerile europarlamentare, când erau pe colegii, angreanu toate colțurile țării. Acum, pe liste, se știe pe sondaj ce și cum și nu mai trage toată lumea la fel. Alegerile europarlamentare sunt descrise de partide ca alegeri de structuri.
Ce reprezintă bannerele PNL
R: Am văzut bannerele Partidului Național Liberal. Ce vor să transmită ele? E o fetiță colorată pe față, multe poze cu familia…
H.K.: Nu avem doar bannerul cu fetița. Avem și banner cu tineri, cu familii. Noi facem parte din Partidul Popular European. La noi sunt valorile: familie, creștin-democrație, biserică, dar avem și o aripă reformistă, le înglobăm pe toate. Nu ne este reușine să ieșim cu această chestiune, mai ales că noi am fost cei care ne-am bătut cu Dragnea personal, prin secretar general al Partidului – Robert Sighiartău, pentru mărirea alocațiilor. Noi putem să punem copii (pe bannere – nr) întrucât noi investim în viitorul lor. Și noi ne gândim la copii, pragmatic, sincer, nu doar vorbe, lozinci și motto-uri. Și noi asta am dovedit!
R: Ce ar trebui să facă un europarlamentar român la Bruxelles?
H.K.: Un europarlamentar la Bruxelles ar trebui să se ducă în primul rând la job, pentru că acolo nu e doar o demnitate sau o chestiune politică. Ai un program și trebuie să te duci. Lista e mult mai lungă că m-ați întrebat de exemple: Cristian Bușoi, Marian Jean Marinescu, care a ocupat de-a lungul vremii funcții de conducere și în Partidul Popular European, și vice-lider al grupului parlamentar european. Și aici vorbim de câteva sute de persoane. Oamenii aceștia au făcut cinste României. Un alt exemplu este Adina Vălean, care este tot vicepreședinte. Aceste persoane au realizat ceva, au creat o legătură cu ceilalți, pentru că noi facem parte dintr-o familie politică. Noi avem oameni experți în domeniile lor și vorbeam de campioni ai atragerii fondurilor europene. Unii dintre ei au dovedit pe plan local: Mircea Hava, Gheorghe Falcă. Lista e mult mai mare. Eu v-am dat doar niște exemple din primii 10.
R: Ce înseamnă Bruxelles pentru noi românii?
H.K: Bruxelles, din anul 2007 încoace, chiar și în preaderare, a însemnat și înseamnă o instituție foarte importantă. Toată legislația noastră este legată de Bruxelles, de UE. Și cele mai puternice țări din UE, mă refer la: Franța, Germania, Belgia, etc, vor, nu vor, deși cu o tradiție puternică și veche, trebuie să se conformeze, să se alinieze unei legislații europene.
De câțiva ani încoace, asta face și România. Majoritatea proiectelor care se fac în România, mă refer la cele majore, sunt făcute din bani europeni. Adică cu bani de la Bruxelles. Nu știm noi să îi accesăm, că bani sunt. Să ne uităm la Polonia, la alți vecini ai noștri ce au făcut cu fonduri europene. Eu vorbesc de Blocul Estic, nu de cel Vestic- care este mult mai dezvoltat. Nu ar trebui să fie un decalaj atât de mare între noi și vecinii noștri.
R: Care este programul electoral PNL pentru Europarlamentare? Care este planul cu care vor merge europarlamentarii liberali la Bruxelles?
H.K: Sloganul nostru, deja cunoscut, este: „E timpul României”. Să vorbim despre celebrele spitale regionale. Liberalul Cristian Bușoi a făcut posibilă finanțarea acestor spitale regionale. Nu doar el. El împreună cu alți europarlamentari din partidul Popular European. Aici mai ține și de lobby. Dacă nu te duci la serviciu, nu poți face asta. Nu îi cunoști și ei nu au cum să te ajute. Ai noștri merg la muncă, puteți să îi urmăriți. Se și vede. Sunt acolo, la locul faptei- cum ar veni, își fac treaba foarte bine. Noi nu vrem o Românie într-o Europă cu două viteze, vrem o Românie respectată. Dar, trebuie să înțelegem că nu se poate să facem ce ne taie pe noi capul. Adică, noi luăm fonduri europene, dar noi nu trebuie să facem nimic. România este suverană, UE ne-a luat cu tradiții și le-a integrat în UE. Asta trebuie să facem și noi. Toate zilele importante ale României sunt serbate la Bruxelles. Cultura noastră și tradițiile noastre sunt prezentate europenilor. Însă, noi liberalii nu vrem să ajungem ca Ungaria condusă de Vicktor Orban. Nu vrem să punem pumnul în gura presei, nu vrem să numim noi procurorii pe la sediile de partid, procurorul general, cum face acum actuala guvernare.
R: Cum ar trebui să arate un europarlamentar?
H.K: Un europarlamentar trebuie sa se axeze pe un domeniu. Problema în Parlamentul European, ca și în Parlamentul Român, este că avem comisiile de specialitate. Toți parlamentarii, pe lângă plen, care este odată pe săptămână, trebuie să participe la comisiile de specialitate. Dar, la noi, după cum știți, ca să fii populist, toți se pricep la toate. Mă refer la toate partidele. Am asistat la o discuție legată de Comisia de Muncă. Omul propus a spus ca este jurist, el s-a pregătit pentru Comisia Juridică. Păi da, dar nu ești din județul care trebuie să dea parlamentarul pentru Comisia Juridică. Și atunci, dacă punem un bucătar pictor….Dacă oamenii care sunt pregătiți nu îi punem unde trebuie, nu este bine. Normal că atunci avem un talmes-balmeș.
Așa ajungem să avem multe inițiative în Parlament, dar unele să fie scrise cu piciorul sau să fie scrise de dragul de a fi scrise, ca să dea bine la căsuța de deputat sau senator pe site-ul celor două instituții. Și în Parlamentul European este la fel. Noi mergem și optăm la ce comisii vrem. Dacă vă uitați la celelate țări- grupurile lor europarlamentare nu sunt formate din vedete. Ei nu sunt politicianiști, sunt politiceni. Sunt oameni pregătiți pe domenii. Ei sunt europarlamentari de trei mandate, chiar mai multe.
R: Cât de pregătiți sunt europarlamentarii PNL?
H.K: Dacă luăm listele prin comparație, dacă luăm primii 10, că sunt cei mai în vizor. Sunt oamenii care au făcut ceva până acum, față de PSD. Au realizări în spate.
R: Ne puteți da trei exemple de realizări?
H.K: De exemplu: Adina Vălean. Este europarlamentarul care a inițiat proiectul de lege privind taxa de roaming. Acum, românul când sună afară ruda plecată, sau își sună părinții copiii plecați la muncă- nu mai plătesc așa mult. Taxele sunt identice cu cele interne. Este un lucru excepțional, având în vedere că avem câteva milioane de români plecați.
Îl avem pe Siegfried Mureșan. A inițiat proiectul legislativ care acum să dreptul tinerilor din UE să călătorească gratuit în Europa cu trenul. Cred că tinerii ar trebui încurajați să vadă Europa, să înțeleagă ce înseamnă Europa și poate atunci vom avea o rata de participare mai mare- ca la alegerile locale. Vasile Blaga este cel de-al treilea exemplu. Este un fost ministru de interne care a ridicat câteva stegulețe roșii. Țineți minte stegulețele roșii pe care ni le dădea UE în preaderare. El este unul dintre cei care a securizat granițele UE.
Despre referendum
R: Susțineți referendumul?
H.K.: Da, îl susțin. Și susțin ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile europarlamentare ,pentru că sunt foarte mulți care susțin referendumul și forma întrebărilor despre justiție. Dacă era în altă perioadă acest referendum, era blocată orice formă publicitate, orice formă de campanie. Cred că și secțiile de votare le puneau undeva în afara școlilor sau unde sunt puse el în mod uzual, pentru că organizarea unor alegeri sau a unui referendum este în sarcina Guvernului.
R: Veți duce și o campanie de promovarea referendumului?
H.K.: Noi, Partid Național Liberal, suntem susținători și partneri ai politicii persoanei președintelui Klaus Iohannis. El va fi și candidatul nostru peste câteva luni la alegerile prezidențiale, noi susținem întru totul ideea de referendum și, dacă va fi nevoie, noi vom adera la ideea de campanie.
R: Este un test pentru partide alegerile europarlamentare?
H.K: Pentru noi este un test, defapt pentru toate partidele este un test.
