Harta neștiută de risc în caz de cutremur

0

Lichefierea solului sta la baza unor distrugeri masive in urma cutremurelor, precum si cel din Japonia. Acest fenomen este pe cat de fascinant pe atat de periculos. Luand ca exemplu cutremurul din Japonia acesta a fost unul de subductie, prin care o placa tectonica aluneca sub o alta adiacenta, determinand o lichefiere a solului. Insa zona lichefiata de data aceasta este extrem de mare, surprinzand cercetatorii implicati. Descoperirea pune totodata sub semnul intrebarii codurile existente de constructie si de tehnologii folosite in locatii vulnerabile, precum: Portland – Oregon, Washington si California.

O echipa avansata de la GEER (Evaluare Geotehnica a Zonelor lovit de Dezastre Naturale) a intocmit un raport preliminar despre zonele distruse prin lichefiere in Japonia.
Pe o scara mai larga decat Japonia,  acesti ingineri experimentati au fost uimiti de cele peste cateva sute de mile de distrugeri din cauza lichefierii solului in regiunile afectate de cutremure, incluzand aici si Chile si Noua Zeelanda.

Scott Ashford, profesor de inginerie geotehnica la Universitatea de Stat din Oregon si membru al grupului ce a fost in Japonia, declara: „Noi am mai vazut exemple localizate de sol lichefiat, la fel de severe ca si acum, insa distanta si extinderea de acum este de o gravitate severa.” 

Bucureștiul, în pericol

Concret, fenomenul de lichefiere a solului apare în zone nisipoase și cu multă apă în subteran. Din cauza oscilațiilor provocate de un seism, solul începe să se comporte ca un lichid. Același principiu științific stă și în spatele celebrelor ”nisipuri mișcătoare”, care sunt prezentate des în filmele de acțiune. Practic, când te miști riști să te scufunzi, iar când stai calm mlaștina se ”solidifică” în jurul tău.

În cazul în care apare această lichefiere a solului există riscul ca, în acel moment, clădirile aflate în zonă pur și simplu să se scufunde sau să apară alunecări de teren la scară mare. Risc de lichefiere în zona Parcurilor Tineretului și Eroilor Libertatea a intrat în posesia unei hărți cu zonele din București care ar fi cel mai afectate din pricina lichefierii. Harta prezintă doar riscul de lichefiere, nu și potențialele pericole ”clasice” ale unui seism. Este vorba de zonele Parcul Tineretului și Parcul Eroilor. 

Mircea Radulian, președintele Consiliului Științific al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), a detaliat, pentru Libertatea, ce înseamnă acest lucru:

– Ce înseamnă această hartă? – Imaginea provine dintr-un studiu al Universității Karlsruhe (Germania), realizat împreună cu o serie de specialiști români din cadrul Institutului de Hidrologie. Deci nu erau de la noi (INFP – n.r.). Această hartă arată riscul producerii acestui fenomen de lichefiere. După cum arată harta, această lichefiere poate apărea în zona Parcului Eroilor și a Parcului Tineretului. Există un risc mai mic pe direcția nord-vest, sud-est și aproape deloc în restul zonelor. – Ce este lichefierea? – Revin și cu ce înseamnă această lichefiere. Când solul este nisipos și îmbibat cu apă, acesta este supus unor oscilații de la cutremurele mai mari. Există riscul ca acesta să se comporte asemenea unui lichid. Bineînțeles că asta înseamnă foarte rău. Alunecări de teren și găuri în pământ – Ce se poate întâmpla când apare? – În anumite cazuri, clădirile se pot scufunda pur și simplu. Au fost cazuri. Asta ne spune această hartă: pe lângă mișcarea seismică propriu-zisă, la care nu contează că solul este lichefiabil sau nu, mai există și această probabilitate de a avea lichefiere. În cazul unui cutremur mare se pot produce alunecări de teren, pot apărea găuri în sol, avarii. Este ceva mai complicat decât mișcarea clădirii în sine. Depinde și unde apare. Dacă e un parc, nu sunt probleme, dacă sunt clădiri pot apărea probleme. Pe de o parte, este bine că avem acest studiu, e bine de văzut ce clădiri sunt acolo. – Cât de des poate apărea lichefierea? – Lichefierea nu apare oriunde și așa de ușor. La cutremurul din 1986, nu a fost lichefiere, în 1977 se pare că a fost, dar nu foarte mare. Nu apare oricând. E un fenomen care poate să apară, dar nu trebuie nici să provocăm panică. Harta e totuși bazată pe un studiu. 




LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here