Administratorii fondurilor de pensii private nu sunt nişte borfaşi sau nişte profitori, iar legislaţia care îi constrânge pe aceştia să nu se joace cu banii deponenţilor trebuie respectată, a declarat marţi ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, în cadrul discuţiilor cu parlamentarii din Comisia de Muncă a Camerei Deputaţilor.
Ministrul Muncii a avut mai multe schimburi de replici în contradictoriu cu preşedintele Comisiei, Adrian Solomon (PSD), pe tema fondurilor de pensii administrate privat.
În contextul intenţiei anunţate de ministrul Muncii privind creşterea contribuţiilor angajaţilor la fondurile de pensii private, preşedintele Comisiei a întrebat-o pe Violeta Alexandru dacă îi va obliga pe aceştia să acopere parţial inflaţia la contribuţiile virate de angajaţi la fondurile private de pensii.
„Domnule preşedinte, aşa cum zugrăviţi dumneavoastră lucrurile, pare că ei (administratorii privaţi ai fondurilor de pensii, n.r.) sunt nişte borfaşi, nişte profitori. Nu este aşa. Acei bani pe care dânşii îi administrează sunt banii noştri. Proiecţia pe care dumneavoastră o faceţi, cum că administratorii de fonduri se joacă cu fondurile, în condiţiile în care şi astăzi în lege au nişte condiţii extraordinar de stricte… ASF este sub Parlament, acolo e locul în care îngrijorările dumneavoastră… (este întreruptă de şeful comisiei, n.r.)”, a declarat Violeta Alexandru.
Ministrul Muncii a subliniat că legislaţia include şi în prezent obligaţii clare pentru administratorii de pensii private, iar acestea trebuie respectate.
„Avem şi acum în lege constrângeri şi obligaţii pentru aceşti oameni. Trebuie să vedem să se respecte, în sensul de responsabilizare a lor, să nu se poată juca cu banii noştri. Indiferent de sumă (de procentul alocat pensiilor private, n.r.), voi fi la fel de responsabilă. Este datoria mea să apăr drepturile pensionarilor şi ale viitorilor pensionari, aşa că vă asigur de toată responsabilitatea mea legat de ceea ce spuneţi”, a adăugat Violeta Alexandru.
În acest context, ministrul Muncii a precizat că nu se are în vedere modificarea cotei de contribuţie la Pilonul I de pensi, dar a admis ca va creste contribuitia a fondul privat de pensii, fiind acoperita gaura la fondul public de pensii de la stat, ceea ce va face sa creasca deficitul.
Fondurile de pensii private (Pilonul II obligatoriu şi Pilonul III facultativ) au realizat, de la înfiinţare şi până la finele lunii septembrie 2019, plăţi în valoare de 454,7 milioane de lei (95,7 milioane de euro) către un număr de 63.153 de participanţi şi moştenitori, potrivit statisticilor centralizate de APAPR.
Sumele sunt aproximativ egal împărţite între fondurile de pensii obligatorii şi cele facultative, respectiv 226 milioane de lei la Pilonul II şi 228 milioane de lei la Pilonul III, în timp ce cazurile de plată sunt mai multe la Pilonul III (peste 38.000, faţa de 25.000 la Pilonul II).
Plăţile, făcute ca sumă unică sau ca rate egale timp de cel mult cinci ani
Potrivit legislaţiei, ca dispoziţie tranzitorie până la adoptarea unei legi de plată a pensiilor private sub forma de anuităţi (viagere), participanţii şi/sau moştenitorii acestora pot primi plăţile din partea fondurilor de pensii fie ca sumă unică, fie sub formă de rate egale pe o durată de cel mult 5 ani.
Conform Codului fiscal în vigoare, singura sarcină fiscală asupra veniturilor încasate în urma participării la un fond de pensii private este impozitul pe venit de 10%, aplicabil sumelor care depăşesc o bază neimpozabilă de 2.000 lei lunar. Tratamentul fiscal aferent sumelor provenite din participarea la fondurile de pensii private este identic cu cel corespunzător pensiilor din sistemul public.
Cine are dreptul la aceste plăţi
Fondurile de pensii fac plăţi la decesul participantului, în caz de invaliditate şi la pensionare.
În situaţia decesului participantului, moştenitorii legali sau testamentari sunt beneficiari ai participantului decedat şi pot revendica activul acestuia. La Pilonul II, moştenitorii care sunt la rândul lor participanţi la fondurile de pensii vor primi sumele cuvenite sub forma de virament în contul personal de pensie privata, iar cei care nu sunt participanţi pot beneficia direct de bani.
APAPR a întreprins în ultimii ani o serie de demersuri pe lângă Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR), pentru o mai bună informare a moştenitorilor participanţilor. Aceştia ar urma să fie informaţi de către notari despre existenţa acestor sume din Pilonul II pentru a fi introduse în certificatul de moştenitor şi, deci, în masa succesorală, astfel încât eventualii moştenitori să poate revendica cota-parte din activul cuvenit al participantului decedat.
La Pilonul III, moştenitorii primesc sumele cuvenite, la cerere şi după completarea documentaţiei specifice, independent de calitatea lor de participant la un fond de pensii facultative.
În caz de invaliditate, plata către participantul (la Pilonul II sau III) rămas invalid se efectuează strict în cazul unei decizii medicale de invaliditate de grad 1 sau 2, nerevizuibilă, care să conţină precizări cu privire la incapacitatea de muncă a persoanei respective.
La pensionare, participanţii la Pilonul II care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă în condiţiile Legii pensiilor pot revendica activul personal acumulat în contul de pensie privata. La Pilonul III, participanţii care au împlinit vârsta de 60 de ani pot revendica activul personal acumulat în contul de pensie facultativă.
APAPR a derulat în ultimul an şi jumătate o serie de campanii de informare la nivel naţional, pe TV şi online, pentru a aduce participanţii la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) în contact cu informaţiile necesare privind calitatea lor de participanţi.
În toată această perioadă, peste 520.000 de romani au accesat site-ul www.proprietardepensie.ro (care a depăşit 1 milion de afişări), au aflat informatii despre pensiile private, despre calitatea lor de participant şi despre sumele acumulate în conturile personale.
