Principala prevedere din programul de guvernare al coaliţiei PNL – USR PLUS – UDMR este că nu vor fi majorate sau introduse noi impozite şi taxe. Poţi citi mai jos o sinteză a principalelor măsuri, pe domenii, pe care Guvernul condus de Florin Cîţu le are în vedere pentru următorii ani.
Economie
Programul de guvernare prevede continuarea măsurilor de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor. În contextul de redresarea a activităţii post Covid-19, vor continua măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor.
Va fi susţinută oferta prin instrumente financiare şi granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum şi prin scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi garanţii de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piaţa muncii a angajaţilor din sectoarele afectate de pandemia de Covid-19.
- „Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. Pe termen scurt vom înfiinţa Fondul Român de Investiţii, urmând ca cele două instituţii să fie ulterior integrate. Vor fi o prioritate digitalizarea şi simplificarea interacţiunii dintre instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor Publice şi contribuabili prin continuarea şi extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile”, se menţionează în document.
- „Modificarea şi completarea Legii offshore nr.256/2018 în vederea demarării proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creşterea securităţii energetice, reducerea dependenţei de gaze de import şi asigurarea tranziţiei către energia curată. Redevenţele din exploatarea gazelor din Marea Neagra vor fi folosite astfel: o treime pentru tranzitia verde (cofinanţare pentru proiectele europene); o treime pentru extinderea reţelelor de gaze naturale; o treime pentru echilibrarea sistemului de pensii”.
Mediu
Deşeurile care ajung la gropile de gunoi vor trebui reduse cu cel puţin 75% până în anul 2025, iar acestea trebuie reintroduse în economia circulară. Utilizarea raţională a resurselor naturale, inclusiv a materialelor considerate astăzi deşeuri, având ca prioritate reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale şi naţionale prin reintroducerea deşeurilor în economia circulară.
Ministerul Muncii
Va fi implementat un nou sistem de evaluare a angajaţilor din sistemul public, deoarece în prezent funcţionarii publici se evaluează între ei, şi va fi efectuat un audit real în sistemul public, în general, şi unul cu prioritate pentru Ministerul Muncii şi instituţiile din subordine/aflate în coordonare, moment de la care trebuie stabilit un mecanism cu adevărat obiectiv de evaluare a salariaţilor din sistem.
Pensii
„Legislaţia din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, o serie de excepţii şi de privilegii fiind obţinute prin legi speciale în Parlament. Acest lucru a creat, la nivelul celor 4,9 milioane de pensionari, diferite tipuri de pensii stabilite nu numai pe criteriul contributivităţii. Susţinem aplicarea generală a principiului contributivităţii în stabilirea dreptului la pensie şi va continua să majoreze anual valoarea punctului de pensie pentru a acoperi 100% rata inflaţiei şi minim 58,5% din rata de creştere a salariului mediu brut pe economie”.
Agricultură
Sectorul agricol va beneficia, în perioada 2021-2024, de un program similar cu IMM Invest, respectiv Agri-Invest, un program dedicat în exclusivitate agriculturii. Acest program presupune garanţii la împrumuturi cu dobândă garantată 100%, subvenţionarea dobânzilor (aproximativ 8 luni) şi o perioadă de rambursare a creditului de până la 10 ani. Bugetul alocat acestui program va fi utilizat pentru credite, în vederea dezvoltării depozitelor de legume-fructe (pentru cooperative), silozuri, retehnologizarea industriei alimentare dar şi pentru achiziţia de teren agricol.
Fonduri Europene
Ministerul Fondurilor Europene va fi reorganizat şi redenumit Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Guvernul va reface HG privitoare la Programele Operaţionale 2021-2027. După acreditarea Autorităţilor de Management se vor demara discuţii cu Ministerele de linie pentru preluarea acestor autorităţi acolo unde capacitatea administrativă o permite. Priorităţile pe termen mediu 2021-2024 prevăd: creşterea ritmului anual de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exerciţiului financiar 2014-2020; pregătirea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027, precum şi operaţionalizarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi crearea cadrului instituţional şi financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă.
Educaţie
Noul Guvern îşi propune să susţină creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB) şi de până la 3% din bugetul naţional (1% din PIB) pentru finanţarea publică a cercetării.
Priorităţi:
- – reforma carierei didactice; regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar; implementarea unor politici meritocratice de salarizare; schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans şi inter disciplinare;
- – regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;
- crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local şi corelarea cu sistemul de finanţare; corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de
bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale; - – digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;
- – programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului funcţional;
- – crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a
candidaţilor; - – profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;
- – regândirea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socio-economice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare; introducerea considerentelor legate de sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară; promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional.
Justiţie
Partidele din coaliţie vor desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, reorganizarea Inspecţiei Judiciare, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor şi întărirea luptei anticorupţie.
Un alt obiectiv este renunţarea la creşterea de la 1 ianuarie 2021 a numărului de judecători din completurile de apel şi contestaţie. Potrivit programului, aceasta este o urgenţă „majoră”, având în vedere „pericolul real” de blocaje în instanţe care ar putea fi generat.
O altă urgenţă o constituie, în opinia celor trei formaţiuni, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor.
Apărare
Guvernul vrea „consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente”, care vor fi destinate descurajării unei agresiuni împotriva României şi asigurării unui răspuns adecvat la provocările mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid.
În privinţa dezvoltări capabilităţilor, printre principalele linii de interes imediat se numără demararea contractului „Corvete multifuncţionale” şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor offset asumate de furnizorul străin, contractarea unui al treilea sistem HIMARS în cadrul programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare”, contractarea a şase sisteme radar de contrabaterie AN/TPQ53 în cadrul programului de înzestrare „Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare” şi derularea procedurii de achiziţie pentru „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Sănătate
Printre priorităţile Guvernului Cîţu se numără elaborarea unei noi legi a Sănătăţii, dar şi continuarea reorganizării instituţiilor publice din domeniu.
Totodată, noul Guvern va urmări creşterea finanţării publice pentru Sănătate până la 6% din PIB, asigurarea unui grad de absorbţie ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului în perioada 2021 – 2027 şi valorificarea acestei oportunităţi ca o sursă suplimentară de finanţare a sistemului de sănătate din România.
Accentul se va pune pe introducerea de criterii de performanţă şi sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat Sănătăţii; dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creşterea ponderii fondurilor private, care să cofinanţeze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate şi iniţierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurenţei în administrarea asigurării obligatorii de bază.
Guvernul vrea şi deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori pe modelul Pilonul 2 şi 3 de pensii; în acest context statul îşi va menţine rolul de reglementator, finanţator şi chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS, se arată în programul de guvernare.
Externe
„România îşi va atinge obiectivele pe baza triadei esenţiale a politicii sale externe: creşterea rolului şi influenţei ţării noastre în UE şi, respectiv, Alianţa Nord-Atlantică (NATO) şi dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii”.
„Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor la nivel UE privind reforma spaţiului Schengen şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept”.
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei
„Unul din obiectivele de investiţii programate pentru perioada 2021 – 2024 este extinderea reţelelor de apă şi canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă şi canalizare aproximativ 53% din locuinţele din România. 8 miliarde de lei vor fi investiţi de Guvern pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru 750 de proiecte depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de lei. Alt obiectiv – soluţii punctuale pentru situaţii speciale: 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori”, prevede Programul de guvernare.
Coaliţia de centru-dreapta îşi mai propune modernizarea şi reabilitarea a 70% din drumurile judeţene şi locale în următorii 4 ani, prin programele implementate de MLPDA. „7.000 de km de drumuri judeţene dintr-un total de 20.000 km nemodernizaţi vor fi reabilitaţi în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei; 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizaţi în următorii 4 ani. Dintre aceştia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei”, se mai arată în Programul de guvernare.
Alte proiecte: realizarea a 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli – construcţii noi şi reabilitări, cu o valoare 12,5 miliarde de lei; a 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de lei; a 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de lei), precum şi reabilitarea a opt centre universitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de lei. Coaliţia mai vizează realizarea a 40 tabere şcolare (1 miliard de lei), a 40 centre de excelenţă de informare şi documentare pentru copii (400 de milioane de lei).
Afaceri interne
Ministerul Afacerilor Interne va defini şi implementa, împreună cu alţi actori statali şi cu sprijinul societăţii civile, o nouă strategie naţională, care să confere mecanisme şi responsabilităţi precise în planul ordinii şi siguranţei publice.
Implementarea acesteia va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor, comunităţilor şi patrimoniului, prin eliminarea suprapunerilor de competenţă între instituţiile MAI, în principal Poliţia Română şi Jandarmeria Română, şi la consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalităţii – printr-o prezenţă activă în segmentul stradal, în locurile şi mediile cu potenţial criminogen, în raport de concluziile unor analize de risc ce vor avea în vedere nevoile de siguranţă specifice fiecărei comunităţi sau grup vulnerabil.
Căutarea persoanelor dispărute, siguranţa şcolară, prevenirea delincvenţei juvenile, combaterea violenţei domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum şi a infracţionalităţii cu grad ridicat de impact emoţional şi psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru fiecare cetăţean, afirmă guvernanţii.
O altă problemă: rezolvarea deficitului de personal la nivelul MAI, întrucât la data de 30 septembrie 2020 gradul total de ocupare a posturilor era de doar 84,97%, iar aproximativ 25.300 de cadre au o vechime de numai cel mult 5 ani.
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării
„Se va crea cadrul necesar pentru tranziţia la economia şi societatea digitală prin inovaţii şi tehnologii relevante, competitive şi scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi economiei româneşti şi la îndeplinirea obiectivului de convergenţă reală cu partenerii din Uniunea Europeană. Prin mecanisme şi activităţi specifice va fi asigurată creşterea capacităţii României de a dezvolta şi integra inovaţii şi tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii şi sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performanţi în ierarhia europeană, pentru creşterea vizibilităţii la nivel global, dar şi pentru valorificarea potenţialului strategic pe care România îl are în domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calităţii vieţii cetăţenilor şi la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interacţiunii cu instituţiile statului”, conform programului de guvernare.
În domeniul cercetării se doreşte atragerea şi stabilizarea anual a 100-150 de cercetători români din diaspora şi/sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani; creşterea investiţiilor în infrastructuri de cercetare în vederea valorificării oportunităţilor de integrare în infrastructurile pan-europene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcţionări sustenabile; reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la priorităţile strategice ale Spaţiului European al Cercetării; dezvoltarea resurselor umane înalt calificate în cercetare care să deschidă direcţii de cercetare noi sau să aducă un plus de performanţă celor existente, să formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alţi cercetători din diaspora şi, nu în ultimul rând, să atragă noi fonduri de cercetare.
Cultură
„În condiţiile în care 3,7% din angajaţii din UE lucrează în sectorul cultural – situaţia este, probabil, asemănătoare şi în România, numai ca abia din 2020 putem vorbi despre datele necesare. În 2018, sectorul cultural a generat 3,6% din PIB-ul României, mai mult decât industria extractivă, turismul şi serviciile financiare. Cultura trebuie privită ca un domeniu de sine stătător (ea însemnând arte vizuale, artele spectacolului, alte arte, patrimoniu, entertainment, industrii culturale şi creative), ca un generator de valoare reală pentru cetăţeni şi pentru societate şi trebuie sprijinită să funcţioneze în relaţie cu celelalte sectoare, pentru a crea valoare economică şi socială”, se arată în document.
