Raportul „Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național (RO-RISK)” al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, realizat în urmă cu ceva timp, evidenţiază cele mai semnificative tipuri de dezastre care ar putea afecta România.
Evaluarea acestora s-a bazat pe date istorice cu privire la impactul fiecărui risc, precum și pe diferite evaluări elaborate la nivelul instituțiilor relevante. Conform metodologiei de evaluare avută în vedere, au fost elaborate mai multe scenarii, fiind evaluate, printre altele probabilitatea apariției şi impactul evenimentelor, măsurate pe o scală de la 1 la 5 trepte (1 – scăzut, 5 – mare) – se precizează în raport.
INUNDAŢII
Potrivit RO-RISK, unul dintre cele mai frecvente dezastre din România sunt inundațiile, având un nivel ridicat de impact (fizic, economic și socio-psihologic). Cu o rată medie de apariție, din punct de vedere al riscului, probabilitatea apariției inundațiilor în matricea de risc este mai mare (nivel 4) decât cutremurele, dar cu impact mai mic.
Din datele existente, rezultă că în perioada 1960 – 2010, au avut loc aproximativ 400 de inundații importante, printre care 39 sunt considerate inundații istorice semnificative, pe baza unor criterii hidrologice care au avut în vedere amploarea consecințelor negative.
De exemplu, inundațiile din 2005 și 2006 au afectat peste 1,5 milioane de persoane (93 morți), au distrus o parte importantă a infrastructurii și au cauzat pagube estimate la peste 2 miliarde de euro. Urmare scenariilor elaborate în contextul evaluării RO-RISK, costurile asociate pierderilor materiale directe variază de la cca. 300 milioane de euro la cca. 1 miliard de euro, iar costurile indirecte de la cca. 260 milioane euro la cca. 2,66 miliarde euro.
CUTREMURE
În ceea ce privește cutremurele, conform informațiilor avute în vedere în evaluarea RO-RISK, din 1940 şi până în prezent au avut loc 5 cutremure majore, dintre acestea, cutremurul din 1977 a fost cel mai grav din punct de vedere al pierderilor economice şi umane (1.578 de morți şi pierderi economice de cca. 2 miliarde de dolari).
Conform scenariilor analizate, impactul unui cutremur major ar putea fi semnificativ din cauza zonelor urbane situate în apropierea epicentrului (75% din populație și 45% din rețelele vitale fiind expuse riscului unui cutremur). Poziția cutremurelor în matricea de risc indică un nivel ridicat de impact (4), cu probabilitate moderată până la scăzută (2), arată acelaşi raport.
ALUNECĂRI DE TEREN
Un alt dezastru natural evaluat în cadrul RO-RISK îl reprezintă alunecările de teren. Acestea sunt printre potențialele hazarduri geomorfologice în România atât din punct de vedere al distribuției spațio-temporale, cât și al daunelor directe și indirecte asupra mediului uman și natural.
Prezența unei game largi de tipuri de alunecări de teren (alunecări de pământ de mică adâncime, alunecări de roci profunde, căderi de pietre, alunecări de teren complexe) plasează România pe harta Europei ca punct fierbinte de alunecări de teren. Pe parcursul anilor 2005 – 2015, evenimentele de alunecări de teren au avut cea mai mare extindere.
În anumite părți ale țării au fost înregistrate cantități semnificative de precipitații și abateri pozitive semnificative față de condițiile climatologice normale (1981-2010). Acest lucru a condus la o creștere a numărului alunecărilor de teren, suprafața totală afectată de acest risc fiind estimată la 900.000 de hectare (34 municipii, 78 orașe mici, 875 comunități de pe 7 cursuri de apă).
În comparație cu alte dezastre, alunecările de teren compensează extinderea, prin numărul lor, probabilitatea mare de apariție (nivel 3) și predicția extrem de dificilă. În ceea ce privește impactul economic, costurile asociate pierderilor materiale directe sunt estimate la cca. 3,78 miliarde euro, iar costurile indirecte sunt estimate la peste 2 miliarde euro.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, valoarea estimată a pagubelor produse asupra culturilor agricole în urmă cu câţiva ani urmare fenomenelor meteo-nefavorabile s-a cifrat la peste 0,200 miliarde euro, în anii 2015 -2016 fiind afectate anual între 1,04 -1,7 mil. ha.
SECETA
Seceta este de asemenea un pericol natural major, putând afecta cca. 7,1 mil. ha (respectiv 48% din totalul terenului agricol, zonele din sudul, sud-estul și estul țării, precum și unele zone din vest și centru fiind în principal cele mai afectate în timpul anilor de secetă severă). Există pierderi economice semnificative asociate secetei, în special în sectoarele dependente de apă, cum ar fi agricultura și energia.
Pe baza evaluărilor și scenariilor elaborate, riscul de secetă este la un nivel mediu de impact și un nivel scăzut ca rată medie de apariție. Conform informațiilor transmise de Ministerul Mediului, din calculul impactului economic, aferent scenariilor de secetă meteorologică analizate în cadrul proiectului RO-RISK rezultă de exemplu că în scenariul anului 2011 – 2012, an excesiv de secetos la nivel național cu o perioadă de revenire de 3 evenimente la 10 ani, pierderile de producție vegetală se ridică la cca. 4,37 miliarde euro.
În cadrul RO-RISK au fost evaluate de asemenea şi unele riscuri tehnologice (cum ar fi riscurile radiologice şi nucleare care potrivit matricei de risc deşi au o rată scăzută de apariție, au impact semnificativ în cazul apariției), precum şi riscuri biologice (epidemii şi boli epizootice și zoonoză, riscuri cu probabilitate ridicată de apariție).
