Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunțat, ieri, pe Facebook, că autorităţile din România se află în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru finalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, o şansă unică pentru România, care are la dispoziţie 14,2 miliarde de euro din fonduri nerambursabile pentru reforme structurale şi investiţii.
Parlamentul European a aprobat ieri Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, cel mai mare instrument financiar creat de UE ca răspuns la criza Covid-19. Valoarea totală a mecanismului este de 672,5 miliarde de euro, din care României îi vor reveni aproximativ 30,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi pentru proiecte de reformă şi investiţii până în 2026″, a scris ministrul Finanțelor pe Facebook.
„Suntem într-un dialog permanent cu Comisia Europeană pentru finalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este o şansă unică pentru România. Avem la dispoziţie 14,2 miliarde de euro din fonduri nerambursabile să demarăm reforme structurale şi investiţii pe termen lung pentru a asigura o creştere economică sustenabilă. Aceşti bani vor fi plătiţi pe măsură ce atingem milestone-urile şi ţintele de performanţă asumate în PNRR, însă putem accesa o pre-finanţare de 13% odată cu adoptarea PNRR de către Consiliu”, a mai anunțat ministrul Finanțelor.
Citiți și: A fost aprobat Mecanismul de redresare şi rezilienţă. Cum se împart cei 672,5 miliarde de euro
Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este elementul central al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene NextGenerationEU, planul menit să permită UE să iasă mai puternică din pandemia COVID-19.
Mecanismul va avea un rol decisiv în a asigura redresarea Europei de pe urma impactului economic şi social al pandemiei, o mai mare rezilienţă a economiilor şi a societăţilor din UE şi avansarea pe calea tranziţiei verzi şi digitale.
Mecanismul este structurat în jurul a 6 axe principale:
– tranziţia verde;
– transformarea digitală;
– coeziunea economică, productivitatea şi competitivitatea;
– coeziunea socială şi teritorială;
– rezilienţa sanitară, economică, socială şi instituţională;
– politicile pentru generaţia următoare.
