Închiderea saloanelor de înfrumusețare, în conformitate cu prevederile decretării stării de urgență generate de pandemia COVID – 19 a generat un val de anunțuri pe social media prin care anumiți profesioniști/neprofesioniști își oferă serviciile, la domiciliul propriu.
Asociația Cosmetologilor din România avertizează că astfel de activități trebuie descurajate.
“Prestarea oricărui serviciu de înfrumusețare, fără autorizație de funcționare, fără a se supune legislației Inspectoratului Teritorial de Muncă, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Direcției de Sănătatea Publică, respectiv organelor de control competente, atrage după sine săvârșirea de contravenții sau, după caz, de infracțiuni ce conduc la constituirea de dosare penale pentru persoanele în cauză”, se menționează într-un comunicat remis de Asociația Cosmetologilor din România.
Conform sursei citate, este complet interzisă desfășurarea oricăror activități de înfrumusețare și îngrijire corporală în propria locuință sau la locuința clienților cu nesocotirea dispozițiilor legale și a măsurilor impuse pe durata stării de urgență actuale.
Semnal de alarmă
Asociația Cosmetologilor din România informează că susceptibili de săvârșirea infracțiunilor contra sănătății publice pot fi și specialiștii în domeniul beauty, care, deși au suspendat activitatea profesională din saloane și punctele de lucru, continuă să ofere servicii cosmetice și de îngrijire corporală de la domiciliile proprii, existând riscul de a se expune pe ei, dar și pe clienții acestora la contractarea virusului.
„Pentru a preveni răspândirea COVID-19, mulți proprietari de saloane au decis să suspende activitatea dinaintea decretării stării de urgență, respectiv începând cu data de 16 martie 2020. În acest context, ne-am confruntat cu un val de semnalări cum că există persoane care continuă să presteze activități specifice la domiciliul propriu. Avertizăm atât specialiștii respectivi, cât și pe clienții acestora, că procedurile nu sunt desfășurate în condiții de siguranță și igienă conform legii și că astfel de acțiuni pun în pericol atât pe specialist, cât și pe client. Cine nu respectă carantina sau măsurile dispuse de autorități, trebuie să știe că se expun nu doar riscului infectarii cu coronavirus, ci si cu alte bacterii urmare a efectuării de proceduri în medii improprii, în care nu sunt respectate cu strictețe regulile de igienă și li se pot întocmi chiar și dosare penale„, a declarat Monica Lupu, președintele Asociației Cosmetologilor din România.
La rândul său, declară Sorin Scăiceanu, proprietar salon înfrumusețare și membru al Asociației Cosmetologilor din România, susține că industria Beauty își dorește să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că în aceste momente, când majoritatea saloanelor și specialiștilor se conformează măsurilor luate autorități prin ordonanțele de urgență, sunt totuși persoane care neglijează complet aceste măsuri și pun în pericol sănătatea populației.
“Acest fenomen, care exista și înainte dar care acum începe să ia amploare în urma măsurilor luate de autorități, de a închide saloanele cu data de 16 Martie 2020, afectează în mod direct atât sănătatea populației cât și, prin concurență neloială, proprietarii de salon și specialiștii care presetază servicii conform normelor legislative în vigoare”, declară Sorin Scăiceanu.
Amenzi și pedepse mai mari
Autoritățile intenționează majorarea pedepselor pentru zădărnicirea combaterii bolilor.
Vor fi pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, dacă fapta duce la decesul uneia sau mai multor persoane, se arată în proiectul de OUG de modificare a Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptat de Guvern, la propunerea Ministerului Justiţiei.
Potrivit proiectului de modificare a codului penal, Articolul 352 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 352. (1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(6) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(8) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(9) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (3) se pedepsește.
(10) Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.”
“Chiar şi în cazul săvârşirii faptei din culpă, este necesară intervenţia legii penale, pentru că, raportat la rezultat – răspândirea unei boli infectocontagioase –, fapta prezintă o gravitate care impune sancţionarea ei şi în cazul în care făptuitorul acţionează din culpă”, a precizat Amalia Dinu, avocat Asociația Cosmetologilor din România.
În plus, Asociația Cosmetologilor din România amintește că desfășurarea activităților la negru atrage după sine și alte sancțiuni/pedepse, conform legii.
„Evaziunea fiscală reglementată de Legea nr. 241/2005 reprezintă sustragerea unor persoane fizice sau juridice denumiți generic contribuabili, de la plata impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat. Evaziunea fiscală se manifestă adesea prin denaturarea informațiilor ce sunt raportate către autorități, precum declararea unor venituri sau profituri mai mici decât în realitate, sau mărirea artificială a cheltuielilor,” a mai precizat Amalia Dinu.
Închiderea saloanelor de înfrumusețare s-a realizat în temeiul Decretului Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență si antreprenorilor precum și angajatilor din aceste saloane le vor fi aplicabile si dispozitiile OUG aprobate de Guvern privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
Potrivit estimărilor, în domeniul de înfrumusețare există peste 25 000 de saloane, cu o medie salariilor de 2-3.000 de lei.
