Jumătate din lemnul tăiat din păduri este fără acte. Iohannis, întrebat de ce nu a făcut presiuni: Sunt hotărât să o fac în al doilea mandat. Președintele a părut că protejează interesele Schweighofer Holzindustrie în anii trecuți

0

Anul acesta, afacerile din industria lemnului se apropie de un nivel record de două miliarde și jumătate de euro, arată un studiu recent. Specialiștii în domeniu atrag însă atenția că statul nu pierde doar de pe urma tăierilor ilegale, ci și din cauză că țara noastră exportă bușteni și cherestea, în defavoarea mobilei.

,Situația din zona exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România crește semnificativ, iar autoritățile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale’’, arată analiza Frames.

Potrivit experților, trebuie făcută o diferență clară între cei care exploatează legal pădurile din România și cei care o fac ilegal.

Astfel că trebuie găsită o soluție de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor.

O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creșterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte țări occidentale, pare a fi cea mai bună soluție’’, se mai spune în analiza Frames.

Iohannis zice ca e hotarat sa faca treaba in al doilea mandat

„Această abordare nu e nouă pentru mine. A existat o întreagă politică a PSD de denigrare a subsemnatului folosind fake news, cum că aș fi prietenul unora care defrișează și că aș fi împotriva pădurilor. Nu. Sunt un adept al protejării pădurilor și al unui mediu curat. Am discutat mai mult de o oră cu ministrul Mediului și premierul. E nevoie de politici solide, de măsuri ferme, care să repună, de exemplu, Garda de Mediu în funcțiune pentru a preveni acest defrișări ilegale”, a declarat ieri presedintele Klaus Iohannis.

„Datele sunt de speriat. O o cantitate egală de lemn cu cea care se taie legal se taie și ilegal și asta trebuie să înceteze”, a mai spus președintele.

El a adăugat că problema defrișărilor a fost discutată în CSAT și a existat o hotărâre cadru, dar nu a fost pusă în practică pentru că „PSD nu a dorit” acest lucru.

„Dacă jumătate se taie ilegal în România, această masă lemnoasă nu aduce niciun ban la buget, or asta este inadmisibil pur și simplu”, a mai spus președintele.

2,5 miliarde de euro este cifra de afaceri înregistrată în acest an de cele 6000 de firme care se ocupă cu exploatarea și prelucrarea lemnului. Înseamnă o creștere cu peste 100 de milioane de euro față de anul trecut, arată o analiză recentă.

O afacere  care ar putea genera și mai multe locuri de muncă, dar și profituri mult mai mari, sunt de părere alți specialiști. Condiția? Încurajarea exportului de mobilă în locul exportului masiv de lemn rotund și cherestea.

Tăierile ilegale reprezintă un alt capitol al pierderilor colosale înregistrate de statul român

A surprins neplăcut faptul că președintele Klaus Iohannis a părut să protejeze operațiunile îndoielnice ale companiei austriece Schweighofer Holzindustrie în domeniul exportului de lemn tăiat în România.

Potrivit unei statistici recente făcute de Greenpeace, România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure.

Președintele Klaus Iohannis a fost prins pe picior greșit. Nu putem spune că ar fi existat o relație între firma austriacă și președintele României, dar este cert că acesta a avut exact același punct de vedere cu reprezentanții concernului. O excepțională investigație a Environmental Investigation Agency (EIA), o organizație de mediu cu birouri în Washington D.C. și Londra, a dovedit că managerii companiei Schweighofer Holzindustrie urmăreau cu perseverență obținerea monopolului absolut al achiziționării lemnului tăiat în România, încurajând totodată defrișările ilegale. Ei plăteau bonusuri pentru cantitatea de lemn tăiată peste limitele admise de lege (http://eia-global.org/).

Așa cum știm, un grup de deputați și senatori de la PSD, PC și UDMR au inițiat un proiect de modificare a Codului Silvic aducând numeroase amendamente comentate în fel și chip. Unele au fost considerate pozitive altele mai puțin. Dar, în linii mari, proiectul introducea elemente de protejare a pădurilor virgine și de descurajare a exploatării haotice, autorizând Jandarmeria să controleze transporturile de bușteni. Un articol important în acest sens era acela care stabilea un prag maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă și dreptul de preempțiune pentru producătorii locali din industria mobilei. Era, fără îndoială, un amendament îndreptat împotriva excesului de tăieri destinate exportului.

Compania austriacă a reacționat, cerând printr-o scrisoare autorităților române să renunțe la acest amendament care le încurca mult socotelile. Dar legea a fost votată fără modificări și textul a ajuns la promulgare. Acum urmează adevărata surpriză. Președintele a retrimis legea la Parlament cu un argument identic cu cel al austriecilor. Pe platforma ”România Curată”, Mihai Goțiu a pus față în față scrisoarea fotocopiată a austriecilor și cererea de reexaminare a Președintelui Klaus Iohannis. Ele sunt absolut identice. Președintele cerea nici mai mult nici mai puțin scoaterea din lege a pragului de 30% și eliminarea preemțiunii pentru fabricile de mobilă. (http://www.romaniacurata.ro/).

În opinia Președintelui, legea ar fi de natură să limiteze concurența și să creeze pe piață avantaje arbitrare. Într-o dezbatere academică despre piața liberă, argumentul ar părea fără reproș. Dar în contextul în care o singură mare firmă de export a monopolizat deja piața lemnului, stimulând defrișările fără măsură, argumentația e cel puțin naivă. Unii spun că e complice, dar nu au probe suficiente.

În cadrul conferinței de presă din 31 martie 2015, președintele României a negat categoric orice legătura cu firma austriacă: ”Nu am absolut nicio legătură şi nu pot să vă dau niciun detaliu. (…) Nici măcar nu au încercat să ajungă la mine, că puteau să încerce şi să-i refuz.”.

Totuși identitatea de perspectivă este evidentă. Cineva observa că, prin comparație cu Roșia Montana, lumea nu a ieșit niciodată în stradă să protesteze împotriva defrișărilor catastrofice din ultimii ani. Într-adevăr, sinistrul pădurilor românești ar fi pretins o reacție mai energică, dar diferența față de carierele din Apuseni este că marea catastrofă nu s-a produs dintr-o dată, ci lent și pe nesimțite. Dar poate a venit acum și momentul unor acțiuni care să stopeze dezastrul. Pe grupurile de mobilizare de pe facebook s-au anunțat proteste în ziua de 9 mai în 14 orașe din țară și în 4 patru mari capitale ale lumii, semnalându-se faptul că despăduririle necontrolate au lăsat România cu mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989. (v. Mihai Goțiu, România Curată).

În aceste împrejurări, președintele României este obligat să explice mai bine ce a vrut sau să-și revizuiască poziția.

Iohannis, despre ce a facut el un mandat sa stopeze taierile ilegale

Cristian Leonte a fost unul dintre jurnaliștii invitați la dezbaterea organizată marți de PNL și Klaus Iohannis, pentru a pune întrebări candidatului din turul 2 al alegerilor prezidențiale.

Jurnalistul Pro TV l-a întrebat pe Klaus Iohannis ce a făcut până acum, în mandatul său de președinte al României, pentru ca a combate un fenomen foarte grav în România: defrișarea ilegaă a pădurilor.

Cristian Leonte, PRO TV: Am ales un subiect dureros pentru multă lume, pentru cei care îl urmăresc și care durează de foarte mult timp, pentru a încerca să înțelegem cum ați acționat și cum vă propuneți să acționați din poziția de președinte în eventualitatea în care veți câștiga un al doilea mandat.

În ianuarie 2016, ați promulgat o completare la legea Siguranței Naționale, era o completare a listei amenințărilor la adresa securității naționale care includea: „Prin orice acțiuni sau inacțiuni care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea fondului forestier”. Așadar, este vorba de tăierile de păduri. Era o completare pe care ați propus-o dumneavoastră într-o ședință CSAT cu un an înainte, undeva în 2015.

Din poziția de președinte, ce ați făcut pentru ca această prevedere să fie aplicată?

Klaus Iohannis: ”Am făcut tot ce poate să facă președintele. Am dezbătut chestiunea în mai multe ședinte CSAT de atunci, am chemat instituțiile abiltiate la raport și le-am cerut să facă strategii sectoriale coerente. Unele au funcționat, unele nu au funcționat. Cred că suntem, dacă am descrie parcursul de la 0 la ok, cam la 15%. Mai este foarte mult de lucru, nu are rost să pictăm niște lucruri altfel de cum se desfășoară ele. S-au făcut pași, există controale, există norme, însă lucrurile trebuie duse mult mai departe și am de gând împreună cu Guvernul, am discutat deja aceste chestiuni, să încurajăm măsuri și legislative, dar și de tip intervenție a autorităților din domeniu pentru a îmbunătăți considerabil situația.”

Cristian Leonte, PRO TV: Lucrurile au mers înainte de atunci, conform unui raport făcut chiar de statul român. 20 de milioane de metri cubi dispar anual din păduri fără forme legale, și încă ceva: în ultimii ani, cinci pădurari au fost uciși, doi numai în toamna aceasta de hoții de lemne. Sunt sute de alți agresați și răniți de-a lungul anilor. De ce nu ați făcut presiuni inclusiv prin declarații și apariții publice, pentru că aceste mecanisme de apărare în primul rând a celor care păzesc pădurea și o îngijesc și în al doilea rând a pădurii în sine.

Klaus Iohannis: ”Aceste mecanisme au început să funcționeze, sub optimal, ca să folosesc un cuvânt care definește situația. Vom face în continuare, nu doar presiuni, ci și politici care vor duce spre o mai bună gestionare a pădurilor. Și în ceea ce privește pădurarii, pot să vă spun clar că este un profund regret pe care îl am că autoritățile nu au reușit să facă mai mult și să prevină aceste situații.”

Cristian Leonte, PRO TV: Din aceste autorități vă excludeți pe dumneavoastră?

Klaus Iohannis: ”Din aceste autorități mă exclud, președintele nu are atribuții executive în supravegherea anumitor sectoare, acestea revin autorităților guvernamentale. Dar nu o să încetez, ba chiar o să accelerez prezența mea în spațiul public pentru a solicita soluții pe această zonă.”

Cristian Leonte, PRO TV: Ați spus că împreună cu guvernul veți găsi soluții pentru ca astfel de situații să nu se mai repete sau măcar să se diminueze, sau să ajungă la nivelul optimal, așa cum l-ați caracterizat. Vă amintesc că acum mai puțin de două ore mi-ați răspuns la întrebarea privind schimbarea de majoritate din Parlament de la învestirea Guvernului Dăncilă până la moțiunea de cenzură, mi-ați spus că politicienii sunt sensibili, altfel spus majoritățile se pot schimba. Cât de solide sunt aceste planuri ale dumneavoastră împreună cu Guvernul Orban pentru eventualitatea în care veți câștiga al doilea mandat de a susține aceste măsuri în cadrul acestei majorități instabile din Parlament?

Klaus Iohannis: ”Intenția mea este extrem de solidă.”

Cristian Leonte, PRO TV: Pe ce vă bazați ca și răspunsul Parlamentului să fie la fel de solid?

Klaus Iohannis”În această zonă nu vorbesc doar de speranțe, voi avea grijă să se miște lucrurile.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here