Cronologie: cum a ajuns România să plătească pensii speciale

0
  • Pensiile speciale pentru angajatii din institutiile militarizate au fost stabilite prin Legea 164/2001, adoptata de un Parlament controlat de PDSR, vechiul PSD
  • Guvernul Boc a eliminat pensiile militarilor in 2010, cand Romania era intr-o profunda criza economica, iar deficitul bugetar ameninta stabilitatea tarii
  • In 2015, Parlamentul controlat de PSD a votat o noua Lege a Pensiilor Militare, Legea 223/2015. Legea prevedea beneficii atat de mari pentru pensionarii militari, incat era complet nesustenabila si a fost nevoie de o ordonanta de urgenta asumata de Guvernul Ponta (OUG 57/2015) pentru ca legea sa intre in vigoare din 2016. unul dintre principalii promotori ai acestei legi a fost Gabriel Oprea, cel care si-a bazat ascensiunea politica pe angajati din sistemul militar. Oprea a incercat permanent sa-si construiasca o baza larga de sustinere in sistemele militare, indiferent daca vorbim de armata, politie sau serviciile secrete.

De ce era o urgenta atat de mare pentru Guvernul PSD

Sub povara cresterilor de salarii si pensii asumate in campania electorala si puse in practica de la inceputul anului, guvernul se confrunta cu o crestere alarmanta a deficitului bugetar. Astfel, bugetul general consolidat, care include atat bugetul de stat, cat si bugetele de pensii si de somaj, a incheiat primele sase luni ale acestui an cu un deficit de 6,3 miliarde lei, reprezentand 0,77% din PIB, un deficit cu 61,5% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pentru anul viitor, deficitul se anunta si mai problematic, dat fiind ca va intra in vigoare Legea salarizarii unitare pentru toate categoriile de bugetari.

Fondul de pensii e si el intr-o situatie fara precedent: in 2017, deficitul fondului de pensii va ajunge la 28 mld. lei (3,5% din PIB), fata de 24 mld. lei, cat este prevazut sa fie deficitul bugetar, dupa arata o analiza a Ziarului Financiar. Deficitul fondului public de pensii atinsese in 2016 pragul de 21 de miliarde de lei, echivalentul a 2,7% din PIB, cel mai inalt nivel inregistrat vreodata, in perioada de dupa revolutie.

În 2010, Guvernul Emil Boc a abrogat pensiile speciale, instituind principiul echității în sistem – fiecare să încaseze corespunzător contribuțiilor plătite de-a lungul anilor de activitate. A fost exceptată categoria magistraților, deoarece în cazul lor judecătorii de la CCR au stabilit că ar fi neconstituțional să rămână fără aceste pensii.

Guvernul social-democrat al lui Victor Ponta a readus în schema privilegiaților toți “specialii” eliminați din septembrie 2010, iar lor le-a adăugat chiar câteva noi categorii.

Așa se face că în septembrie 2016, la exact 6 ani de la reforma lui Emil Boc, avem un număr mai mare de beneficiari și sume mai consistente suportate de la stat:

  • În anul 2010 statul a cheltuit 418.339.042 lei cu aceste “pensii ocupaționale”, pentru a suplimenta pensiile pe care le meritau aceste persoane în virtutea contribuțiilor plătite de ei la fondul de pensie. Banii provin de la bugetul de stat, adică din impozitele tuturor românilor. În 2016, suma totală estimată de Casa Națională de Pensii Publice (CNPPS) pentru anul 2016 este de peste o jumătate de miliard – 541.066.007 lei.
  • În 2010 au existat 8.409 de beneficiari de pensii speciale, iar numărul acestora a scăzut după modificarea Guvernului Boc la 2.857 în 2011, când au rămas doar magistrații.
  • În 2015, Guvernul Victor Ponta a declanșat revenirea acestor privilegii și s-a ajuns ca anul trecut numărul “specialilor” să fie de 5.430. În septembrie anul acesta, după o nouă serie de legiferări în Parlament, numărul a ajuns la 8.188 de pensionari.
pensii-spec-cncp-1

Mai mulți pensionari ”speciali”, mai multe alocări speciale de la buget

parlament

Datele de mai sus nu sunt însă complete, pentru că actualul parlament a inventat o formă nouă de pensie specială: indemnizația suplimenatră pentru pensie.

Pensiile speciale ale parlamentarilor au intrat în vigoare anul acesta, dar sunt indemnizații și nu apar în estimarea CNPPS, astfel încât suma suportată de la buget este mai mare de 541 de milioane de lei, iar numărul total al beneficiarilor îl depășește în realitate pe cel din 2010: este de 8.188 (menționat de Casă) plus aproximativ 600 parlamentari care primesc deja indemnizațiile.

Rezultă un total de circa 8.800 de pensii speciale, comparativ cu 8.409 în august 2010.

În ceea ce privește sumele pe care statul le va suporta în cazul indemnizațiilor destinate parlamentarilor, știm că Executivul a alocat la rectificarea din iulie 20 de milioane de lei pentru plata acestora începând cu luna august – 13 milioane lei la Camera Deputaţilor (pentru 443 de foști deputați) şi 7 milioane lei la Senat (150 de foști senatori). Banii se acordă de la bugetul de stat și sunt plătiți prin bugetele camerelor.

În august 2010, existau 516 de pensii de parlamentar, acum sunt 600. Pensia lor medie era de 3.642 de lei.

Actuala lege spune că ei încasează pensia conform contribuțiilor, plus o indemnizație în funcție de numărul mandatelor de parlamentar.

Numărul actualilor beneficiari este însă mai mare pentru că li se adaugă o categorie ce nu exista înainte: jurnaliștii. Potrivit unei legi promulgate anul acesta, pot și ei primi o indemnizație specială, în valoare de 50% din pensia cuvenită sau aflată în plată (dar nu mai mult de echivalentul a două salarii minime pe economie brute) dacăsunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Indemnizații speciale, pe modelul celor acordate parlamentarilor, urmau să primească și primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene, dar CCR a dat deja două decizii de neconstituționalitate pe proiectele votate de legislativ.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here