Deficitul bugetului consolidat a urcat la 2,6% din Produsul intern brut după primele nouă luni din acest an, respectiv 26,97 miliarde de lei, cifră care reprezintă o majorare de 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Ministerul Finanţelor Publice.
Anul trecut în intervalul ianuarie – septembrie, bugetul consolidat a consemnat un deficit de 16,8 miliarde lei, respectiv 1,77% din PIB.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenția, la seminarul EU-COFILE 2019, că România nu se poate încadra în ţinta de deficit de 3% în acest an, iar bugetul pentru 2020 trebuie să înceapă corecţia, parametrul cheie fiind menţinerea nivelului de deficit din 2019.
„Deficitul bugetar este cu 0,8 procente din PIB mai mare faţă de cât era consemnat în execuţia de anul trecut. Noi considerăm că nu ne putem încadra în ţinta de 3%.”, a spus Dăianu.
Creștere accelerată a cheltuielilor de personal
La finalul lunii septembrie, cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la o sumă de 255,6 miliarde lei, cu 15,3% mai mari faţă aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile de personal sunt cu 20,2% mai mari faţă de cele realizate în primele nouă luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 16,4% faţă de primele nouă luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cât şi la bugetul de stat.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 11,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, respectiv de la 1 septembrie 2019.
În același timp, veniturile au crescut cu doar 11,6%, respectiv o creştere cu 23,7 miliarde lei, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
S-au înregistrat creşteri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din contribuţii de asigurări (+15,3%, respectiv o creştere cu 11 miliarde lei), impozit pe profit (+14,5%, respectiv o creştere cu 1,6 miliarde lei), TVA (+11,9%, respectiv o creştere de 5,1 miliarde lei ), accize (+8,8%, respectiv o creştere de 1,8 miliarde lei).
Dăianu: Mulţi nu înţeleg magnitudinea angajamentelor
„Noi am şi spus în nota privind rectificarea că avem un buget care are în structura sa o încordare structurală foarte mare, care îşi are izvorul în puţinătatea resurselor şi presiunile foarte mari”, a spus președintele Consiliului Fiscal.
„Datoria publică în România la 35% din PIB ai zice că este încă rezonabilă. Polonia are 48 sau 49%, Ungaria în jur de 70%, Croaţia tot peste 70%. Datoria publică, deşi aproape s-a triplat faţă de cea care era în 2007 – 2008, era 14% atunci, ai zice că este rezonabilă. Problema este de fluxuri. Angajamentele sunt copleşitoare şi nu sunt angajamente ipotetice. Nu este vorba de promisiuni. Este vorba de angajamente care sunt statuate în acte normative”, a explicat Daniel Dăianu.
El a precizat că este posibil ca mulţi să nu înţeleagă magnitudinea acestor angajamente.
În opinia acestuia, bugetul pe 2020 trebuie să înceapă corecţia, iar parametrul cheie ar fi ca deficitul bugetar de anul viitor să îl depăşească pe cel din 2019, în condiţiile în care este posibil ca acesta să nu fie sub 3%.
