Sorana Baciu, AAI: Guvernanța corporativă are nevoie de oamenii potriviți în pozițiile de conducere hotărâți să o aplice

Comportamentul etic și o cultură organizațională bine adaptată prezentului nu pot fi obținute doar prin legislație sau reglementări, susține Sorana Baciu, președinte Asociația Administratorilor Independenți (AAI). Însă acestea pot fi încurajate prin împărtășirea de bune practici, prin diseminarea informațiilor și prin evidențierea beneficiilor ce decurg din abordarea sustenabilă a activității și raportarea informațiilor non-financiare.

Guvernanța corporativă a fost tema conferinței europene organizată ieri de Asociația Administratorilor Independenți și EY România, la care au participat reprezentanți de nivel înalt ai Guvernului României și Comisiei Europene, lideri de instituții și organizații europene din zona guvernanței corporative, din mediul privat, public și academic.

Guvernanța corporativă poate defini un cadru prin care eforturile organizațiilor de a reconstrui încrederea trec dincolo de prezentarea unui bilanț și includ raportarea valorii intangibile realizate, precum și investiția în capitalul uman. Creșterea durabilă implică și abordarea problemelor de mediu în lanțurile de aprovizionare, extinderea diversității forței de muncă, valorificarea a ceea ce este mai bun în comunitatea locală. Mai presus de toate, guvernanța corporativă trebuie să conducă la o creștere durabilă și incluzivă.

Pe de altă parte, pentru a valorifica schimbarea, organizațiile private și publice trebuie să reușească să măsoare toți factorii care reflectă crearea de valoare. “Pentru a fi eficientă, guvernanța corporativă are nevoie de mai mult decât un model bun de raportare, are nevoie de oamenii potriviți în pozițiile de conducere hotărâți să o aplice”, a menționat Sorana Baciu în deschiderea evenimentului.

Cerere și interes în creștere pentru transparență și dialog deschis

În condițiile în care economia globală este constant remodelată de noi mega-tendințe și schimbări adeseori turbulente, este important să existe un mecanism adaptat de guvernanță corporativă, cu practici dinamice și transparente, care să răspundă în timp real schimbării piețelor, precum și nevoilor părților cointeresate

Pe fondul unui deficit de încredere, care se face simțit pe toate planurile la nivel global, inclusiv în zona economică, respectarea unor principii de bază de conformitate nu mai este suficient pentru a restabili echilibrul. Pentru a prospera, organizațiile – fie că operează în sectorul public sau cel privat – trebuie să facă eforturi pentru a crea medii durabile și favorabile incluziunii, să restabilească relații de încredere în toate zonele în care operează: comunități, angajați, lideri și guverne. Acest lucru este valabil mai ales acum, într-un moment în care incertitudinile politice și economice se cuplează cu inegalitatea socială și cu alți factori care accelerează această neîncredere.

Vorbind despre importanța guvernanței corporative, Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale a subliniat faptul că pentru a face pași concreți în această direcție, principiile de guvernanță corporativă de la nivelul UE trebuie adoptate și aplicate fără excepții în întreaga sferă economică locală. „Știm că printre obiectivele României se numără includerea pieței de capital din România pe lista țărilor care prezintă un potențial substanțial de a trece la statutul de piață emergentă (conform deciziei FTSE Russell din septembrie 2018). (…)De asemenea, cadrul de reglementare și legislativ – fie că vorbim de piețele de capital, fiscalitate sau de legislația societăților comerciale – trebuie să fie stabil, iar investitorii instituționali încurajați, astfel încât investițiile lor să aducă lichiditatea necesară pieței de capital. Toate acestea vor cataliza creșterea economică sustenabilă pe termen lung”, a mai spus Bogdan Ion.

La rândul său, directorul regional pentru România şi Bulgaria al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Mark Davis, a declarat că deşi există viziunea tradiţională conform căreia singurul motiv al unei corporaţii de a exista este să aibă profit, corporaţiile trebuie să îndeplinească şi un scop social.

„Atunci când vorbim de întreprinderile de stat, avem câteva aspecte foarte specifice, şi unele din aşteptările faţă de guvernanţa corporativă publică sunt diferite faţă de cele pentru guvernanţa corporativă privată. Există acea viziune tradiţională că singurul motiv pentru a exista al unei corporaţii este să aibă profit. Dar, din ce în ce mai mult trebuie ca aceste corporaţii să îndeplinească şi un scop social. Care este acest scop în cazul întreprinderilor de stat? Trebuie să avem un echilibru între flexibilitate şi proporţionalitate şi, pe de altă parte, posibilitatea de a-şi îndeplini acest rol social”, a afirmat reprezentantul BERD, la cea de-a 23-a ediţie a Conferinţei Europene pentru Guvernanţă Corporativă. Mark Davis a afirmat că, în cazul companiilor de stat, aşteptările statului faţă de aceste firme trebuie clar definite.
„Pentru întreprinderile de stat trebuie în primul rând să ne gândim la interesul public, trebuie să justificăm implicarea statului şi trebuie să existe un mediu concurenţial, loial, şi să fie clare aşteptările statului cu privire la comportamentul respectivei întreprinderi de stat faţă de societate per ansamblu. Şi putem să ne gândim la acest rol şi când vorbim de companiile private”, a explicat oficialul BERD.

Noi etape de dezvoltare a guvernanței corporative, promovate de Bruxelles

În același timp, Maija Laurila, şeful biroului Dreptul Societăţilor Comerciale din Direcţia Generală pentru Justiţie şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene, consider că societăţile comerciale nu ar trebui să acţioneze doar pe termen scurt cu scopul creşterii valorii acţiunilor, ci ar trebui să ia măsuri care să urmărească binele pe termen lung al companiilor.

„Comisia Europeană a adoptat anul trecut un plan foarte ambiţios de finanţare a creşterii durabile. Unul dintre cele trei obiective generale este să promoveze viziunea pe termen lung a companiilor. Cred că firmele nu ar trebui să facă doar ce trebuie pe termen scurt din punct de vedere al valorii acţiunilor, dar şi ceea ce este bine pe termen lung pentru societăţi”, a afirmat reprezentantul CE.

Maija Laurila a precizat că la Bruxelles se evaluează şi posibilitatea reformulării unor definiţii juridice privind interesul companiilor. „Evaluăm şi în ce măsură e necesar să reformulăm sau să clarificăm anumite definiţii juridice ale interesului companiei, care se presupune că trebuie să fie urmărit de membrii consiliilor directoare. Cadrele teoretice sunt şi ele în schimbare, în sensul trecerii de la interpretarea tradiţională a interesului companiei, pentru că această interpretare tradiţională a interesului companiei nu acordă niciodată atenţie unor aspecte precum durabilitatea”, a dezvăluit Laurila.

Oficialul Comisiei Europene a enumerat actualele etape de dezvoltare a guvernanţei corporative derulate de Comisie. „Suntem angajaţi în sensul realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv Acordul de la Paris privind schimbările climatice, şi acest lucru se vede foarte clar într-un document recent, care se referă la felul în care putem trece la o Europă mai durabilă în 2030. Acest document a fost publicat în ianuarie acest an şi subliniază dezbaterile curente cu privire la ce trebuie să facem în acest sens. Dezbaterea este în curs şi probabil va fi relevantă şi pentru alegerile care vor avea loc în curând pentru Parlamentul European. Aşadar, se propune un nou model corporativ, se subliniază că firmele au un rol important în această tranziţie către durabilitate şi se pare că 78% din companiile principale din lume includ în 2017 aspecte de responsabilitate socială corporativă în rapoartele lor, în timp ce din ce în ce mai multe companii recunosc că modelul de afaceri tradiţional e posibil să afecteze negativ durabilitatea şi comportă şi o serie de riscuri, inclusiv cele de mediu”, a explicat Maija Laurila.

Aceasta consideră că firmele uită să investească în anumite aspecte atunci când se concentrează numai pe crearea de valoare pe termen scurt. „O serie de participanţi la acest proces sunt de acord că durabilitatea este un obiectiv pe care trebuie să ni-l asumăm şi, în ultimii ani, Comisia Europeană a întreprins o serie de acţiuni pentru a promova un model corporativ mai durabil şi mai responsabil. Cu privire la guvernanţa corporativă, Comisia s-a preocupat de promovarea unui orizont pe termen lung încă de la criza financiară, pentru că atunci când firmele se concentrează excesiv pe crearea de valoare pe termen scurt tind să uite să investească într-o serie de aspecte, inclusiv în forţa de muncă, prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi programe de formare”, a adăugat ea. Maija Laurila a apreciat că durabilitatea trebuie să rămână o prioritate a noii Comisii Europene în formula de după alegerile europarlamentare.

Prezent la eveniment, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a menționat faptul că România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea noilor tehnologii şi vrea ca următorul Buget al UE să favorizeze dezvoltarea digitală, astfel încât Europa să recupereze în competiţia tehnologică cu SUA.

„Revoluţia digitală a condus la o lume integrată la nivel global, care creează noi oportunităţi, mediul de afaceri are nevoie de noi aranjamente de guvernanţă corporativă fiabilă, peisajul economic global se transformă într-un ritm din ce în ce mai rapid. Acest lucru depinde de investiţia în noile tehnologii, iar România şi-a făcut o prioritate din dezvoltarea acestor capacităţi şi din creşterea capacităţii la nivel mondial”, a spus George Ciamba.