Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, singurul observator astronomic din Capitală deschis publicului, a publicat pe site o serie de informaţii interesante despre nume româneşti de persoane sau locuri cu care au fost botezate zone de pe corpurile cereşti din galaxia noastră.
Pe Mercur
În aprilie 2008, un crater de 125 km în diametru situat pe planeta Mercur a primit nume românesc: ‘Eminescu’. Pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul acestuia, formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul care a produs craterul şi de materia expulzată la impact. În centrul craterului se observă un lanţ muntos circular. Munţii au o culoare diferită de cea a materialului din crater.
Pe Venus
Primul nume românesc de pe Venus este cel al poetei Elena Văcărescu. Aceasta a trăit în Franţa dar s-a născut în România. Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km. Chiar dacă Elena Văcărescu a trăit între 1866 şi 1947, craterul a primit acest nume în 1994. Craterul Văcărescu se află în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanţ muntos numit Saule Dorsa.
Un alt nume este „Darclée”, după soprana Hariclea Darclée (1860-1939). Acesta este dat unei formaţiuni vulcanice, numită „patera”, cu un diametru de 15 km, situată la coordonatele 37,4° latitudine sudică şi 263,8° longitudine. Numele a fost aprobat în 2003.
Câteva cratere au primit nume proprii feminine, printre care şi Irinuca, Natalia, Ştefania, Veta, Zina şi Esterica, nume evident româneşti.
Pe Lună
Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. Haret a obţinut doctoratul în astronomie la Paris cu teza „Asupra invariabilităţii axelor mari ale planetelor”. Ca ministru al educaţiei, a emis decretul pentru înfiinţarea Observatorului Astronomic din Bucureşti (acum Institutul Astronomic al Academiei Române).
Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. În vecinătatea craterului Haret se află zeci de cratere mari ce nu au nume.
Craterul Haret se află el însuşi într-un crater gigant numit „Aitken”. Haret se află aproape de centrul lui Aitken la adâncimea de 7 km faţă de nivelul mediu al Lunii.
Unul dintre lanţurile muntoase de pe Lună au primit numele de Montes Carpatus: Munţii Carpaţi. Chiar dacă Munţii Carpaţi de pe Terra străbat mai multe ţări (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Serbia şi România), putem considera că aceasta este o altă regiune „românească” de pe Lună.
Montes Carpatus formează marginea de sud a unui giagntic bazin lunar: Mare Imbrium. Se întâlnesc vârfuri muntoase, cel mai înalt având 2.400 m înălţime. Vârfurile sunt separate de văi ce s-au format în urma scurgerilor de lavă.
Câteva cratere mari s-au format chiar în munţi, în urma căderilor unor meteoriţi. Foarte aproape de Montes Carpatus se află frumosul crater Copernic. Se estimează că aceşti munţi s-au format acum 3,5 miliarde de ani.
Cei ce doresc să vadă Montes Carpatus prin telescoapele Observatorului sunt aşteptaţi la două zile după Primul Pătrar până în Lună Plină.
Foto: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” – www.astro-urseanu.ro/
