Alături de invitați de top vă dăm întâlnire, la Palatul Camerei de Comerț și Industrie a Bucureștiului, la dezbaterea organizată de Piața Presei, Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv.
Iuliu STOCKLOSA, Președinte, Camera de Comerț și Industrie București,
principalele declarații
Dacă vorbim despre viitorul economic al țării noastre, în opinia Camerei bucureștene, dezvoltarea pe baze sănătoase a României nu se poate face fără sustinerea prin toate mijloacele şi pe termen lung a exporturilor, îndeosebi a celor cu grad înalt de prelucrare, respectiv valoare adaugată mare şi aici mă refer inclusiv la exporturile de produse industriale complexe.
De ce susținem această idee? Să nu uităm că una dintre problemele economiei românești o constituie deficitul cronic al balanței comerciale, deficit care nu poate fi acoperit cu surplusul balanței din comerțul cu servicii.
Creșterea constantă exporturilor de bunuri contribuie nu numai la ameliorarea deficitului acestei balanțe, la diminuarea presiunii pe cursul valutar, ci si la creșterea organică a produsului intern brut.
În ceea ce ne priveşte, ne concentrăm pe susţinerea internaţionalizării afacerilor companiilor româneşti, acordând o atenţie sporită spaţiului extra-comunitar. Ne îndreptăm atenția spre Africa de Nord, cu accent pe Magreb, Orientul Mijlociu, Caucaz şi Asia Centrală, adevărate plăci turnante către continental african şi respectiv, către cel asiatic.
Aceste regiuni oferă oportunităţi economice, de cooperare şi investiţionale semnificative, îndeosebi în industriile: energetică, auto, chimică şi petrochimică, a materialelor de construcţii, dar şi în agricultură, turism, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, pe fondul unei anumite complementarităţi a economiei româneşti cu cele ale ţărilor din zonele amintite.
Pe de altă parte, nu neglijăm dezvoltarea relaţiilor economice şi de cooperare cu ţările din zona balcanică, dar şi cu cele reprezentate în Federaţia Camerelor de Comerţ Dunărene, al cărei membru fondator suntem.
Avem relaţii foarte bune cu membrii corpului diplomatic acreditat în România, cu diplomaţii români în străinătate, în primul rând cu personalul ce activează în cadrul Birourilor de Promovare Comercial-Economică, cu membrii Consiliului de Export, organism la lucrările căruia avem statut de invitat permanent, cu Agenția Română de Investiții și Comerț Exterior, dar şi cu peste 115 organizaţii camerale partenere de peste hotare. Datorita acestui sistem complex de relatii construit de-a lungul timpului venim in sprijinul firmelor interesate de extinderea pe piete externe cu instrumente si actiuni utile si eficiente.
Tara noastra nu se poate dezvolta dacă exportăm doar cereale
Avem nevoie de forță de muncă bine calificată pentru a ne atinge țintele propuse
În Brașov când s-a pornit învătământul dual – prima clasă care a absolvit a plecat în proporție de 90% în afara granițelor. Acum am discutat și stăm puțin mai bine.
România are nevoie de firme de cercetare și dezvoltare și acest sector ar trebui să fie principalul sector prin care dezvoltăm România.
Terente Ciui, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
(Principalele declarații)
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu, la Palatul Camerei de Comerț și Industrie București, pentru a treia ediție a conferinței Cu cine modernizăm și reindustrializăm România?
Structura evenimentului, realizată după o analiză a celor mai reale probleme cu care industria se confruntă, vine, în mod evident în întampinarea problemelor acestora. Referirile cu privire la ce fonduri europene sunt la dispoziție, care sunt prioritățile și nevoile companiilor, cum colaborează instituțiile cu mediul de afaceri și ce trebuie făcut pentru o accelerare a modernizării țării noastre, sunt deosebit de importante și conduc către dezideratul nostru comun, acela de a moderniza România.
Din punct de vedere personal, consider că obiectivele clare ale reformei economice, prevăzute în PNRR, respectiv acelea de a facilita investițiile în eficiența industrială și de a spori reziliența acestui sector, conduc către necesitatea unei politici de dezvoltare a economiei nationale cu o programare clară, etapizată, pe cel putin 10 ani.
Industrializarea este o parte a unui proces mai larg de modernizare, în care schimbarea socială și dezvoltarea economică sunt strâns legate de inovația tehnologică, în special cu dezvoltarea producției la scară largă.
O strategie de „Renaștere a industriei pentru o Europă durabilă” (RISE): principii, obiective și guvernanță a fost lansată de către Parlamentul European în urmă cu ceva timp.
Aceasta constată și pune accentul pe cota de participare a industriei europene la produsul intern brut (PIB) european agregat care a scăzut în 15 ani de la 20%, la 15 %.
Mai mult, solicită o atenție deosebită pentru dezvoltarea și competitivitatea economică, care asigură prosperitate pe termen lung și soluționează problema șomajului, având în vedere că una din patru persoane, la nivelul Uniunii, lucrează în industrie, ceea ce înseamnă că industria creează foarte multe locuri de muncă.
Totodată strategia subliniază că orice politică industrială a UE trebuie să abordeze punctele slabe comparative ale economiei UE, printre care se numără insuficiența investițiilor în cercetare dezvoltare, evoluția prețurilor la energie, birocrația sau accesul dificil la finanțare.
De asemenea această strategie ia act de faptul că industria este responsabilă de 80% din cheltuielile în domeniul cercetării și dezvoltării și că aproape 75% din exporturile europene constau în produse industrial.
Obiective precum inovarea tehnologică, economică, financiară, de mediu și socială, deschizând calea către o a treia revoluție industrială, inclusiv printr-o strategie eficientă care să ducă la reindustrializarea României și consolidarea industriei europene în general, pot să ofere un răspuns la provocările sociale din ce în ce mai numeroase.
Reindustrializarea în vederea modernizării României implică crearea de piețe noi, produse și servicii inovatoare, modele de afaceri noi, antreprenori și întreprinderi creative, locuri de muncă decente, atrăgând după sine o reînnoire industrială caracterizată prin dinamism, încredere și competitivitate economică.
În acest sens, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a lansat scheme de ajutor de stat, ca de exemplu:
- schema de ajutor de minimis Sprijin acordat pentru implementarea Programului de creştere a competitivităţii produselor industriale;
- schema de ajutor de minimis în vederea tranziției către economia circulară;
- acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare aprobată prin Hotărârea nr.959/2022 și
- emiterea Ordonanței de Urgență pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții.
Prin realizarea proiectelor de investiții în domeniu și asigurarea unei creșteri economice ridicate și sustenabile, sectorul industrial contribuie din ce în ce mai mult la crearea PIB.
Nu voi încheia înainte de a vă asigura de toată deschiderea Ministerului, Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în promovarea industriei românești.
Din totalul sumelor din cadrul financiar multianual, sectorul energetic, de care depinde inclusiv dezvoltarea industriei, beneficiază de o alocare generoasă de 19,88 miliarde de euro pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență, producția de biocombustibili, etc.
În prezent fondurile de care dispune România prin cadrul financiar multianual al UE, Mecanismul de Redresare și Reziliență și Fondul pentru modernizare se ridică la suma de 76,14 miliarde euro, din care:
- Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, 30,5 miliarde euro;
- Planul Național de Redresare și Reziliență 2022-2026, 29,2 miliarde euro;
- Fondul pentru Modernizare 2022-2030, 15 miliarde euro
Dragoș Horia BUHOCIU, Director General, Direcția Generală Implementare Plan Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Avem in gestiune 5 componente pe fonduri europene, in cadrul PNRR
Circa 6700 de proiecte semnate, modernizarea de energie, achizitii de mijloace de transport, trasee cicloturistice. Este o paletă largă de aproape 7 miliarde de euro.
O infuzie de capital pe care Ministerul Dezvoltării nu a mai facut-o până acum.
O altă premieră este programul Anghel Saligny, pe care Ministerul Dezvoltării il gestionează. Vor fi mulți bani care vor ajunge în economia românească.
Avem comune care au luat investitiții și se vor dezvolta armonios.
În vara anului viitor vom știi cum stăm cu gradul de absorbție si cum putem realoca, daca este nevoie fondurile.
Cătălin Costache, Director General, Direcția Generală de Management Mecanism de Recuperare şi Rezilienţă, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE)
(principalele declarații)
Ne ocupăm de coordonarea PNRR în România, este vorba de un program atipic, diferă față de programele anterioare cu care eram obișnuiți
Partea de programare și implementare depinde de Uniunea Europeană. A fost un program de urgență, un mecanism prin care se puneau la dispoziție fonduri europene pentru reziliență
Avem la dispoziție 9,1 miliarde de euro, până acum am cheltuit doar 1,1 miliarde de euro.
Multă lume spune că am pierdut o sumă de 2,1 miliarde de euro. De fapt noi nu am pierdut-o. A fost o estimare greșită.
Apoi a apărut RePowerEU, care ne-a adus un plus de 1,6 miliarde de euro. Mare parte din bani sunt alocați către eficiența energetică și producție de energie regenerabilă
Dana STROE, Director Adjunct al Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT)
(principalele declarații)
Învățământul dual este o o necesitate si apare în proiectul legii de învățământ preuniversitar
Acest învățământ dual este un obiectiv major al Ministerului Educației, construcția metodologică s-a realizat împreună cu angajatorii pentru a corespunde necesității pieței muncii
O viziune modernă și importantă a României, trancende nivelul liceal si merge spre cel universitar
Este important că se premiază premisele ca un elev să treacă printr-un traseu foarte simplu si poate continua către cel superior
Conform Legii Învățământului Preuniversitar referitor la cel dual, la bază este un contract individual care se semnează între elev si scoala duala.
Compania parteneră oferă practica elevului si se bazează pe un parteneriat extins
A început în anul scolar 2017-2018 si pana in acest moment se implementează pentru nivelul 3,
numarul a crescut în timp, in valoare procentuala este foarte importantă, chiar dacă numarul efectiv nu a crescut numeric foarte mult.
În anul scolar 2017-2018, erau înscrisi în invatământul dual un număr de 2.591 de elevi, iar în acest an avem inscris peste 15.000 de elevi.
Nu este deloc complicat să dăm o construcție solidă si calificările să corespundă nevoilor pieței muncii.
Nicu VASILE, Președinte, LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România)
(principalele declarații)
Avem peste 4000 de cercetători in România, dar nu ajunge. Nu avem nevoie de oameni cu diplome, ci de specialiști
Motivarea tinerilor pentru cercetare și mai ales centrată pe digitalizare
Formarea și incadrarea absolventilor care să răspundă nevoilor
Asiguram după Revoluție 1,5 miliarde de ingrasaminte chimice, avem multe combinate, acum s-au inchis
Uniformizarea subvențiilor la nivel european nu a fost realizată, ceea ce vin cu foarte ,ulte constrîngeri
100% din ingrasamintele folosite în România sunt din import.
Avem nevoie de legi care să stimuleze reinvestirea profitului, asigurarea piețelor de desfacere
Ionuț BINDEA, CEO, Roca Industry
Suntem cel mai relevant holding de producție în România. Avem 2 fabrici și peste 10.000 de angajați în România
Nu cred ca reindustrializarea României este o tema. Trebuie să avem ca focus modernizarea industriei din România asa incât să putem intra în competiție directă cu competitorii noștri din Europa.
Asteptăm să vedem roadele învățământului dual pe piața muncii. E treaba noastră să-i păstrăm în țară pe cei 15.000 de elevi din acest sistem de învățământ
Nu avem cu cine să modernizăm România dacă tinerii ne pleacă din țară.
Aproape toată industria românească creată de antreprenori este bazată pe cunoștiințele antreprenorilor, probabil, din acest motiv nu putem concura cu concurenții noștri din celelalte state europene. Este nevoie de mai mult decât de producție, este nevoie de planuri de marketing spre exemplu.
Avem un program de sustinere a producției de materiale de construcții.
Un exemplu, avem facebrici care produc vopseluri, panouri de gard pentru autostrăzi si alte cele care nu sunt cuprinse în Ordonanța referitoare la susținerea producției de materiale de construcții.
Există programe de ajutor de stat care ajung doar la multinaționale, si nu sunt direcționate și către industriașii români.
Noi avem 10 fabrici din care 7 în România.
La cea de-a III-a ediție a conferinței cu tema „Cu cine modernizăm și reindustrializăm România?” vom dezbate următoarele teme:
- Vom reuși să atragem fondurile alocate prin Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)?;
- Rolul administrației centrale și al administrațiilor locale în atragerea fondurilor europene;
- Digitalizarea administrației locale și centrale; Investiții în infrastructura de transport; Diplomația economică;
- Cum încurajăm companiile locale și multinaționale să producă în țară o serie de bunuri și echipamente pe care le importăm în prezent?;
- Guvernanța corporativă în întreprinderile la care statul este acționar majoritar;
- Parteneriatele dintre universități și mediul de afaceri; Viitorul învăţământul profesional dual în România.
Vorbitori
Iuliu STOCKLOSA, Președinte, Camera de Comerț și Industrie București
Terente Ciui, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
Dragoș Horia BUHOCIU, Director General, Direcția Generală Implementare Plan Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
Cătălin Costache, Director General, Direcția Generală de Management Mecanism de Recuperare şi Rezilienţă, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE)
Dana STROE, Director Adjunct al Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT)
Nicu VASILE, Președinte, LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România)
Ionuț BINDEA, CEO, Roca Industry
Conf. univ. dr. Nicolae MOROIANU, prodecan, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată, ASE
Vladimir ALEXANDRESCU, Purtător de cuvânt, Institutul Național de Statistică
Gabriel MICU, Conferențiar univ. dr., Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)
Reprezentanți companii locale și multinaționale
Partenerii evenimentului sunt: Camera de Comerț și Industrie București (partener instituțional), Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Asociaţia ROHEALTH – Clusterul pentru Sănătate și Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată & Asociația Studenților în Economie, Afaceri și Comunicare (ambele de la ASE), CEMROM și SOCERAM.
