Comisia Europeană: economia României va crește mai lent în 2023, din cauza inflaţiei şi a altor factori contrari.
Comisia Europeană: economia României va crește mai lent în 2023
Comisia Europeană: creşterea economică a României va încetini la 2,2% în 2023, din cauza inflaţiei care constrânge veniturile disponibile reale. Alte influențe asupra evoluției economiei: condițiile stricte de creditare şi cererea externă mai redusă. Produsul Intern Brut (PIB) va accelera însă treptat, în următorii doi ani. Acestea sunt estimările de toamnă publicate miercuri de Comisia Europeană, potrivit News.ro.
Instituţia europeană se aşteaptă ca avansul PIB să îşi revină în următorii doi ani. Sunt progonozate creșteri de 3,1% în 2023 şi 3,4% în 2024.
Cu o inflaţie de bază persistentă, declinul inflaţiei generale este aşteptat să se intensifice în 2024 şi 2025. Calculul inflației de bază exclude energia şi alimentele.
Pentru 2023, inflaţia generală este anticipată să atingă 9,8%. Aceasta urmează să încetinească la 5,9% în 2024 şi la 3,4% în 2025.
Piaţa muncii se va menţine strânsă, în pofida creşterii economice mai slabe, menţinând majorările salariale la un ritm ridicat.
Deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 şi la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie implementate în ianuarie 2024. Raportul datorie/PIB este prognozat să ajungă la 50,5% în 2025.
Încrederea oamenilor de afaceri a pierdut din avânt
În 2023, încrederea oamenilor de afaceri în economie, vânzările cu amănuntul şi serviciile şi-au pierdut semnificativ din avânt. Producţia industrială s-a deteriorat şi mai mult, se arată în raportul de ţară al Comisiei Europene.
După creșterea dinamică a PIB-ului real de 4,6% în 2022, este așteptat un ritm mai lent, 2,2% în 2023. Aceasta, deoarece condiţiile de finanţare stricte, dezinflaţia relativ lentă şi creşterea economică redusă a partenerilor comerciali afectează producţia.
Creşterile puternice ale salariilor şi pensiilor susţin creşterea consumului privat, care este aşteaptat să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, programat să se accelereze uşor. Înăsprirea politicii monetare şi a condiţiilor de finanţare a dus la o încetinire accentuată a creşterii creditului privat, cu impact negativ asupra investiţiilor private.
Cu toate acestea, investiţiile finanţate de UE în infrastructura publică finanţate oferă un stimulent puternic pentru creştere.
