Brioo, platforma ed-tech de măsurare a performanţei şcolare, alături de UiPath Foundation, cu sprijinul oferit de Banca Comercială Română (BCR) ca partener de implementare al proiectului, anunţă rezultatele ediţiei a doua a Raportului referitor la alfabetizarea digitală a elevilor de clasele I-XII din România.
Principalele concluzii:
– Atitudinea pozitivă a elevilor faţă de tehnologie este principalul factor asociat cu nivelul lor de alfabetizare digitală
– Cu cât un părinte este mai alfabetizat digital, cu atât este mai probabil ca şi copilul lor să deţină competenţe digitale ridicate
– Cu cât dispozitivul preferat este mai complex, cu atât nivelul de alfabetizare digitală este mai dezvoltat
– Nivelul de alfabetizare digitală este mai ridicat cu cât există mai multe dispozitive digitale în locuinţă
– Nivelul mediu al alfabetizării digitale a elevilor din mediul urban este cu 24 de puncte (din 100) mai mare decât nivelul elevilor din mediul rural
Cercetarea curentă a investigat dacă aspecte precum contextul familial, accesul la tehnologie, utilizarea media digitale, motivaţia şi atitudinile faţă de tehnologie şi media, precum şi diferite variabile demografice sunt strâns legate de, sau pot prezice nivelul de alfabetizare digitală a elevilor. Autorii şi-au propus ca prin rezultatele obţinute să faciliteze o mai bună înţelegere a modului în care apare şi se dezvoltă competenţa digitală în rândul elevilor.
Este vorba de competenţe
„Capacitatea de a utiliza tehnologia este din ce în ce mai importantă pentru elevi. Însă atunci când ne referim la competenţe digitale, nu vorbim doar despre capacitatea de a utiliza un telefon, o tabletă sau un calculator. Nivelul de alfabetizare digitală a unei persoane reprezintă măsura în care aceasta deţine un ansamblu de competenţe digitale care să-i permită să interacţioneze activ cu mediul digital, în cunoştinţă de cauză şi în siguranţă„, spune prof. univ. dr. Dragoş Iliescu, Chief Scientist & Fondator Brioo.
Rezultatele cercetării arată că în proporţie de 21,4%, nivelul alfabetizării digitale a elevilor provine din atitudinea pozitivă a acestora faţă de tehnologie.
Altfel spus, dacă elevii percep tehnologia şi lumea digitală ca fiind importante şi utile în vieţile lor şi consideră că le simplifică viaţa, îi ajută să înveţe mai bine, să îşi păstreze şi să îşi îmbunătăţească relaţiile sociale, este foarte probabil ca ei să dezvolte un nivel ridicat de competenţă digitală.
Dispozitivele trebuie folosite pentru sarcini utile
Timpul petrecut pe dispozitive determină 14,2% din nivelul alfabetizării digitale a elevilor. Cei care petrec mai multe ore pe săptămână utilizând un dispozitiv digital au un nivel mai ridicat al literaţiei digitale, iar încurajarea utilizării dispozitivelor electronice pentru sarcini utile şi cu sens poate favoriza creşterea acestuia. 11,7% din nivelul alfabetizării digitale este determinat de gradul de utilizare media şi a tehnologiei.
Cu cât elevii utilizează mai des telefonul mobil, comunicarea prin e-mail sau mesaje text, jocurile video şi căutarea sau socializarea pe internet, cu atât nivelul lor de alfabetizare digitală este mai ridicat, arată raportul.
„Atragem, totuşi, atenţia asupra riscurilor endemice pe care le are folosirea excesivă a tehnologiei pentru sănătatea fizică şi mintală a copiilor„, adaugă prof. univ. Dr. Dragoş Iliescu.
Nivelul de alfabetizare digitală a părinţilor determină nivelul elevilor în proporţie de 10,3%. Acest lucru înseamnă că dacă avem părinţi cu competenţe digitale reduse, cel mai probabil şi copilul va avea competenţe digitale mai reduse, şi viceversa.
Rezultatele studiului evidenţiază şi faptul că nivelul alfabetizării digitale a elevilor este asociat într-o măsură destul de redusă cu dependenţa tehnologică (4,8%) şi de reţele sociale (1,2%).
Comparaţii în funcţie de gen, mediu de provenienţă şi acces la tehnologie
Rezultatele raportului mai arată că există o diferenţă nesemnificativă între nivelul mediu de alfabetizare digitală în favoarea fetelor, acestea obţinând un scor mediu de 51,6 din 100, în timp ce băieţii au scorul mediu 48,8.
Totodată, pe mediu de provenienţă, elevii din mediul rural au obţinut scorul mediu de 38,9, în timp ce elevii din mediul urban au obţinut un scor mediu de 62,9.
Anul trecut, rezultatele primului raport privind nivelul de alfabetizare digitală a elevilor de clasele I-XII din România realizat de Brio şi UiPath Foundation arăta că aceştia se situează la un nivel mediu minim funcţional al competenţelor digitale, cu un scor de 65 de puncte din 100.
Acelaşi raport mai arăta că doar un sfert dintre elevii claselor I-XII se încadrează la nivelul funcţional al alfabetizării digitale, în timp ce 18% dintre dintre ei se situau la nivelul nefuncţional.
Datele au fost culese în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023. Raportul se bazează pe un eşantion de 2.312 aplicări valide ale setului de instrumente de colectare a datelor, în rândul populaţiei de elevi (clasele I-XII) din România. Pe lângă datele colectate de la elevi, au fost colectate date şi de la câte unul dintre părinţii/tutorii acestora.
