BNR a stabilit ce se va întâmpla cu creşterea economică în 2023

0

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a discutat şi adoptat, la începutul lunii februarie, deciziile de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente şi perspectiva evoluţiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

Informaţiile au fost furnizate marţi iar în discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 16,76 la sută în luna noiembrie, la 16,37 la sută în decembrie 2022 – nivel doar marginal superior celui prognozat -, ajungând astfel pe un platou în trimestrul IV 2022, aşa cum s-a anticipat.

S-a observat că pe ansamblul intervalului rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere mult mai modestă decât în trimestrele precedente – de la 15,88 la sută în septembrie -, în condiţiile accentuării impactului dezinflaţionist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, în principal ca efect al scăderii considerabile a preţului combustibililor, pe fondul descreşterii cotaţiei ţiţeiului şi al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA. Influenţe dezinflaţioniste suplimentare minore au venit de pe segmentele energie şi preţuri administrate, pe seama unor efecte de bază, au sesizat unii membri ai Consiliului„, a transmis BNR.

Despre inflaţie – 14,6% în decembrie 2022

În schimb, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reaccelerat uşor ascensiunea în trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, urcând de la 11,9 la sută în septembrie, la 14,6 la sută în decembrie 2022.

Totodată, avansul a fost antrenat, de această dată, în principal de subcomponenta non-alimentară şi într-o mai mică măsură de scumpirea alimentelor procesate. Creşterile cvasi-generalizate şi mai accentuate de preţuri consemnate îndeosebi în primele două luni ale trimestrului pe segmentul mărfurilor nealimentare şi pe cel al serviciilor ar putea fi totuşi un fenomen temporar, reflectând probabil majorări întârziate sau suplimentare de costuri, precum şi ajustări ale marjelor de profit, în contextul unei cereri de consum încă relativ solide, dar anticipată a slăbi în viitorul apropiat„, au susţinut unii membri ai Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat continuă să fie şocurile globale pe partea ofertei – amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate -, precum şi seceta extinsă din anul trecut, ale căror efecte inflaţioniste, directe şi indirecte, au fost potenţate şi în trimestrul IV 2022 de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

Efectele războiului din Ucraina

Membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrele IV 2022 şi I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţiile implică o restrângere însemnată a excedentului de cerere agregată în acest interval, poziţionat însă pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată în noiembrie 2022, în timp ce dinamica anuală a PIB este aşteptată să se mărească uşor în trimestrul IV 2022, pe fondul unui efect de bază.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce s-a temperat doar uşor în anul 2022, creşterea economică este aşteptată să decelereze semnificativ în 2023 – în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale -, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, în condiţiile accelerării atragerii de fonduri UE, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU.

Perspectiva face probabilă o restrângere ceva mai graduală a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul IV 2022 şi de la un nivel mai ridicat decât s-a anticipat anterior, implicând închiderea acestuia cu o întârziere de trei trimestre faţă de proiecţia precedentă şi intrarea doar uşoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului 2024.

PIB-ul va fi determinat de consumul privat

S-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, dar în condiţiile decelerării puternice a creşterii acestuia în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei încă ridicate şi al ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, precum şi în contextul evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii induse de prelungirea războiului din Ucraina, de natură să afecteze încrederea consumatorilor.

Ce trebuie urmărit: fondurile europene şi politica fiscală 

În acest context, membrii Consiliului au reliefat din nou importanţa atragerii fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU.

Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00 la sută, precum şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

FOTO: BNR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here