Ministerul Culturii intenţionează să redeschidă discuţia privind cumpărarea Cuminţeniei Pământului – celebra sculptură a lui Brâncuși, eventual în cadrul unei licitaţii. Până atunci ar vrea că sculptura să poată fi expusă. În 2016, statul român s-a angajat să cumpere Cuminţenia Pământului cu 11 milioane de euro, însă planul nu a fost dus până la capăt.
”Îmi doresc să reexpunem Cuminţenia Pământului pentru că indiferent cine e proprietar, rostul unei opere de artă este să fie în ochii oamenilor care îşi doresc să o vadă. Şi de aici a plecat discuţia mai departe. Sigur, ca să putem să ne punem un plan de a achiziţiona trebuie să existe şi o intenţie de a vinde. Până în acest moment nu am avut o discuţie directă cu familia sau cu proprietarii şi cu reprezentanţii lor. Ne dorim o preţuire corectă a acestei opere de artă, dacă va fi că statul român să între în proprietatea ei”, a declarat Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, potrivit TVR.
Avocatul moştenitoarei exclude posibilitatea ca sculptura să fie expusă înainte de a fi cumpărată.
”Dacă ministrul Culturii doreşte să vorbească cu reprezentanţii proprietarei ştie unde să-i găsească. Dacă statul român vrea să expună sculptura ar trebui mai întâi să o cumpere. Până atunci nu, sunt şanse foarte mici. Statul român şi-a bătut joc de proprietari în anul 2016, când a declarat că o cumpără şi la final să nu o cumpere. Ultimele discuţii despre cumpărare au fost în anul 2017”, a declarat pentru TVR Bogdan Grabowski, avocatul moştenitorilor.
Ministrul Culturii spune că mesajele inițiale au fost „prost făcute”
În 2016, ministrul Culturii de atunci anunţa că România va cumpăra Cuminţenia Pământului pentru suma de 11 milioane de euro, cinci din bugetul statului şi restul din colectă publică. Colectă la care, în final, s-a strâns puţin peste un milion de euro, iar statul nu a reuşit să acopere diferenţa, aşa că sculptura nu a mai putut fi cumpărată.
”Un mod simplu în care putem face acest lucru este să existe o licitaţie publică, deschisă, la care ministerul să-şi asume dreptul de preempţiune până la suma care poate să şi-o permită. Dincolo de asta, dacă altcineva din România vrea să o cumpere sau din străinătate, dar sigur condiţia este de a nu o scoate din ţară, noi ne putem retrage şi să o ia altcineva. Ca să mai facem o colectă publică trebuie să fim extrem de bine pregătiţi şi trebuie să fim extrem de convingători. Mesajele iniţiale au fost prost dirijate, prost făcute, ca dovadă că nu am reuşit să strângem decât un milion şi un pic (n.r. de euro) pe care i-am dat înapoi”, a mai anunțat Lucian Romașcanu.
La rândul său, avocatul moștenitorilor lui Brâncuși a mai declarat: ”Statul român încearcă să inducă ideea că această cumpărare nu se poate face decât în cadrul unei proceduri iniţiate de proprietari, iar statul să-şi exercite dreptul de preempţiune. Această este o variantă. O altă variantă este negocierea directă, pentru că există o singură sculptură Cuminţenia Pământului şi nu se pune problema unei licitaţii sau că statul român nu ar putea să cumpere direct sculptura de la proprietari”.
Povestea „Cumințeniei”
Cuminţenia Pământului a putut fi văzută ultima dată La Bruxelles, la festivalul Europalia, acum 3 ani. Pe 19 februarie se vor împlini 147 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. O dată devenită prin lege zi de sărbătoare naţională.
Cumințenia pământului este o sculptură realizată în 1907 de Constantin Brâncuși, clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural național. Sculptura prezintă o femeie concentrată asupra ei înseși sugerând o filosofie a lui Brâncuși anterioară creștinismului.
„Cuminţenia Pământului” este considerată cea mai importantă sculptură a lui Brâncuşi aflată în România. Din acest motiv, a fost inclusă în categoria „Tezaur” a patrimoniului naţional. Povestea lucrării a început, însă, acum mai bine de 100 de ani, când a dat tonul sculpturilor moderne. Prima expunere publică a generat un imens scandal. Aceasta deoarece pe atunci, puțini înţelegeau stilul artistului care a revoluţionat arta.
Dar să-l lăsăm pe Brâncuși…să vorbească despre ea: „Cuminţenia Pământului… a fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul aratător, încercarea de a atinge vechimea, arhaicul. Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul. Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită…trebuie să ramână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte valuri ale frumuseţii sale, cel al misterului – care îi ofera şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pamântului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastra!”, afirma sculptorul.
[…] Citiți și: Ministerul Culturii vrea din nou să cumpere Cumințenia Pământului! Părerea avocatu… […]