Impozit zero pe salariul minim. De când s-ar putea aplica și în ce domeniu?

0

Prin programul de guvernare, Cabinetul Cîțu și-a asumat o dezvoltare sustenabilă, axată pe investiții, eficientizarea cheltuielilor statului și combaterea sărăciei. Unul dintre obiectivele principale se referă la o nouă reformă a impozitării muncii, inclusiv prin reducerea contributiilor și impozitelor pe echivalentul salariului minim. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a oferit în această săptămână câteva detalii despre sectorul în care se va aplica impozit zero pe salariul minim.

„Impozitul zero pe salariul minim este cea mai bună măsură pe care o putem face să combatem cea mai mare problemă a României, şi anume sărăcia”, a transmis recent ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui.

La finele lunii noiembrie 2020, deputatul USR Claudiu Năsui declara că măsura „zero taxe pe salariul minim”, inclusă în programul USR PLUS de guvernare, ar urma să fie implementată gradual, pe parcursul a cinci ani, şi va viza în primul rând clasele sociale în care sunt cele mai mici salarii. 

Citiți și: Salariul minim brut pe 2021 va creşte cu 70 de lei

„Este o măsură absolut realizabilă dacă avem dorinţă politică să o facem. În programul de guvernare începem să facem asta din 2022 într-un domeniu anume”, a susţinut Năsui, la Antena 3.

Potrivit ministrului, cel mai probabil programul-pilot al neimpozitării salariului minim ar putea viza sectorul agricol.

„Nu vă ascund că sper şi cred că acesta va fi agricultura, pentru că în agricultură sunt şi salarii mici şi evaziune fiscală foarte mare. O măsură „zero taxe” elimină această evaziune pentru că o face nerentabilă. De ce să te mai ascunzi, să nu plăteşti totul prin bancă dacă oricum nu mai există povară fiscala mare. Povara fiscală este cea care încurajează, de fapt, evaziunea fiscală”, a explicat ministrul Economiei.

România – pe ultimele locuri în UE la salarizare

Conform datelor centralizate de Eurostat, România avea anul trecut al treilea cel mic salariu minim pe economie din UE, după Bulgaria şi Letonia.

În funcție de nivelul salariul minim lunar brut la nivel național exprimat în euro, statele membre ale UE pot fi împărțite în trei grupuri:

Primul grup: state membre UE care în ianuarie 2020 aveau salarii minime pe economie mai mici de 500 de euro brut lunar: Bulgaria, Letonia, România și Ungaria; în aceste ţări salariile minime au variat între 312 euro în Bulgaria, 430 de euro în Letonia, 466 de euro în România și 487 euro în Ungaria, conform unui studiu recent făcut de Eurostat, citat de Economica.net

Grupul al doilea este format din state membre UE care în ianuarie 2020 aveau salarii minime brute cuprinse între 500 de euro şi cel mult 1.000 de euro pe lună: Croația (546 de euro), Cehia (575 de euro), Slovacia (580 de euro), Estonia (584 de euro), Lituania (607 euro), Polonia (611 euro), Portugalia (741 de euro), Grecia (758 de euro), Malta (777 euro) și Slovenia cu 941 de euro.

Al treilea grup este format din statele membre UE unde salariile minime la nivel național au fost de cel puțin 1.000 euro brut pe lună în ianuarie 2020. Acest grup este alcătuit din următoarele state membre ale UE: Spania (1.050 de euro), Franța (1.539 de euro), Germania (1.584 de euro), Belgia (1.594 de euro), Ţările de Jos (1.636 de euro), Irlanda (1.656 de euro) și Luxemburg cu 2.142 de euro.

Toate țările candidate la UE au avut salarii minime similare celor din primul grup, variind între 213 euro brut în Albania și 440 de euro brut în Turcia, se arată în studiul Eurostat.

Citiți și: România are cea mai mare rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă din UE

Chiar dacă salariul minim a fost majorat în ultimii ani, iar câteva categorii de bugetari au avut parte de mărirea câștigurilor salariale, România se află în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană având cea mai mare rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă. Mai mult, un român din trei este expus în continuare riscului de sărăcie şi excluziune socială, atrage atenția Fundația World Vision România.

1 din 3 români este expus riscului de sărăcie

Unul dintre principalele obiective din strategie este eradicarea sărăciei extreme pentru toţi cetăţenii până în 2030 şi reducerea cu cel puţin jumătate a numărului de cetăţeni care trăiesc în sărăcie relativă. Fundaţia avertizează că, în realitate, ratele sărăciei şi inegalităţii se menţin foarte ridicate în România, care trăieste în continuare un paradox al inegalităţii sociale şi al sărăciei, deşi creşterea economică a ţării se menţine peste media Uniunii Europene.

Abandonul școlar, la cote alarmante

Până în 2030, România şi-a propus reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional. În realitate, atingând valoarea de 16,4% in 2019, rata persoanelor (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani) care au părăsit timpuriu sistemul de învăţământ şi de formare profesională rămâne una dintre cele mai ridicate din UE, potrivit datelor fundaţiei, citate de news.ro

În zonele rurale, rata este de 27,1%, iar în rândul populaţiei rome de 77%, iar 38,7% dintre copiii cu vârsta de până la 15 ani sunt analfabeţi funcţional.

România şi-a propus adoptarea politicilor, în special fiscale, salariale şi de protecţie socială, în scopul reducerii progresive a inegalităţilor, respectiv a proporţiei grupurilor dezavantajate. Fundaţia avertizează că nivelul sărăciei şi al excluziunii sociale din zonele rurale este mai mare de două ori faţă de cel din oraşe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here