În mai puțin de 40 de zile vom intra în noul an, iar antreprenorii și celelalte companii nu știu ce decizie va lua Guvernul României cu privire la salariul minim brut. Nici măcar Bugetul pentru anul viitor nu a fost pregătit, întrucât ministrul Finanțelor, Florin Vasile Cîțu, se “fofilează” în spatele unei legi vechi de 18 ani și îi lasă mână liberă următorului ministru de resort sau Guvernului României, care se va forma dupa alegerile parlamentare.
Astăzi, reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social au avut o nouă rundă de negocieri cu oficialii guvernamentali referitoare la evoluția salariului minim brut.
„Suntem adepţii unui mecanism de creştere care să se bazeze pe realităţile economice, respectiv rata inflaţiei, creşterea productivităţii şi alţi factori economici. Obiectivul nostru este să nu fie afectate locurile de muncă, mai ales în această perioadă în care companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei sanitare”, a afirmat şeful Executivului, Ludovic Orban, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului.
La rândul lor, partenerii sociali au subliniat și importanța îmbunătățirii dialogului între structurile patronale și sindicale, precum și a stabilității evoluției salariului minim.
În acest context, premierul Ludovic Orban a propus constituirea unui grup de lucru format din experți ai patronatelor, sindicatelor și Guvernului, care să facă o analiză comparativă privind mecanismele aflate la baza evoluției salariului minim în alte state europene.
“În urma acestei analize, se va putea stabili în mod obiectiv o forma de creștere predictibilă a salariului minim pentru următorii patru ani”, a arătat prim-ministrul.
Actualul ministru al Finanțelor dă “cartoful fierbinte” următorului ministru
Florin Vasile Cîțu, ministrul Finanțelor, a declarat luni seara, după cu Guvernul a aprobat cea de-a treia rectificare bugetară din acest an, răspunzând unei întrebări că se va aplica același principiu de anul trecut.
Reporter: Și o ultimă precizare, dacă se poate, că mâine aveți întâlnire, videoconferință, cu cei de la patronate și sindicate pe salariul minim pe economie. Mergeți în principiu pe același sistem de anul trecut? Am văzut puncte de vedere ale sindicatelor, care doresc o majorare, și cel al patronatelor, care merg pe variante diferite: ori o creștere cu rata inflației, aproximativ 2,2%, ori doresc un moratoriu ori o variantă în care să crească pe sectoare economice diferite. Însă sunt probleme că nu sunt contracte pe ramură.
Florin Cîțu: Noi avem același principiu pe care l-am avut și anul trecut. Vrem ca salariul minim să fie legat cumva de evoluția economiei, de productivitate. Și este ceea ce noi am propus anul trecut și vom face și în continuare. Mulțumesc!
De ce nu avem încă proiectul de Buget pentru 2021
În luna octombrie, PiataPresei a solicitat ministrului Florin Cîțu să explice de ce refuză să pregătească proiecția bugetară pentru anul următor și să o prezinte public în acest an.
Din răspunsul dlui ministru de resort putem concluziona ori că nu mai crede că el va continua să fie tot ministru al Finanțelor după alegerile parlamentare din decembrie, ori nu dorește să prezinte public proietul de buget întrucât vor ieși la iveală “niște bube urâte”.
Vă relatăm exact răspunsul primit de la Ministerul Finanțelor Publice. ATENȚIE – după mai bine de14 zile.
5. Având în vedere că lucrați de mulți ani în domeniul „Finanțelor”, vă rugăm să ne precizați când considerați d-voastră că va fi aprobatul Bugetul pe anul 2021? Și ne puteți explica de ce refuzați să pregătiți proiecția bugetară pentru anul următor și să o prezentați public în acest an?
Potrivit prevederilor art. 35^1 din Legea privind finanțelor publice nr.500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele 3 luni ale anului, calendarul este următorul:
a) Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, conform art. 103 din Constituția României, republicată;
b) după însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la art. 35 alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăși data de 31 decembrie a anului în curs.
În contextul celor prezentate mai sus, proiectul de buget pentru anul 2021 va fi prezentat de viitorul Guvern și va fi elaborat pe baza obiectivelor, politicilor și țintelor asumate de acesta prin Programul de guvernare, aprobat de noul Parlament, rezultat în urma alegerilor parlamentare.
Cîțu: Nu reducem programul de lucru și salariile bugetarilor. Astfel de măsuri accentuează criza
Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, susține că nu se are în vedere reducerea programului de muncă al bugetarilor sau al salariilor în acest sector, întrucât ”astfel de măsuri accentuează criza economică şi efectele revenirii se amână pe o perioadă mai lungă”.
Florin Cîţu a răspuns, ieri seară, unei întrebări refeitoare la o eventuală reducere a programului de muncă şi a salariilor pentru bugetari, opinie lansată în spațiul public de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea.
Citiți și: Economistul-şef al BNR: Măsuri anticriză – săptămână de lucru de patru zile pentru bugetari şi salarii reduse cu 20%
Reporter: A existat un punct de vedere exprimat de economistul șef al BNR cu privire la reducerea programului de muncă pentru bugetari și, implicit, și a salariului acestora cu 20%, la o săptămână de muncă de patru zile. Ați susține o astfel de măsură? Spunea el că este nevoie de astfel de ajustări pentru a putea reduce deficitul bugetar de anul viitor.
Florin Cîţu: Este adevărat. Și aici, opinia noastră a fost foarte clară de la începutul anului: am arătat de fapt că, într-un an cu o criză economică, în care economia are o contracție de 4,2%, o criză economică provocată de o criză de sănătate, am reușit să avem încasări la bugetul de stat mai mari decât în 2019, când economia creștea cu peste 4%, și după ce am eliminat taxele. Nu luăm în calcul astfel de măsuri. Din contră, s-a demonstrat și în 2008-2009 că astfel de măsuri accentuează criza economică și efectele revenirii se amână pe o perioadă mai lungă. De aceea, avem astăzi o revenire atât de puternică, pentru că am avut o politică fiscală relaxată. De fapt, lecția crizei din 2008 este una simplă: este nevoie de relaxarea politicilor fiscale și politicilor monetare. Politica fiscală anul acesta s-a relaxat; și politica monetară a făcut pași importanți, dar, am spus și repet: atuul important al acestei economii în perioada următoare reprezintă faptul că avem spațiu de relaxare a politicii monetare. Există în continuare spațiu de relaxare a dobânzilor, pentru că România are cea mai mică inflație dintre cele patru țări – împreună Polonia, Ungaria, Cehia -, dar are cea mai mare dobândă, deci este în continuare loc de relansare a politicii monetare și, bineînțeles, avem și o rezervă minimă obligatorie mare. Deci, avem loc de relaxare. Politica fiscală rămâne în continuare relaxată – asta este și recomandarea Comisiei Europene, dacă vă uitați la ultimul raport, este și recomandarea altor instituții internaționale.
Reporter: Deci nu luați în calcul o astfel de măsură…
Florin Cîţu: În niciun caz; Nu.
Reporter: Nici reducerea programului de muncă, cu toate că există acest avertisment al BNR că nu va putea fi ținut în frâu deficitul?
Florin Cîţu: Repet, nu cred că este un avertisment al BNR. Din contră, BNR merge în continuare pe o relaxare a politicii monetare și, din ceea ce văd din comunicare și dacă mă uit la ce se întâmplă în economie, este mai mult loc pentru relaxarea spațiului politicii monetare. Dar în ceea ce privește economiile, am arătat prin reorganizarea Ministerului de Finanțe, deci prin digitalizare și prin telemuncă sau muncă la domiciliu, am economisit 134 de milioane de lei. Deci, se poate face acest lucru. Digitalizarea este metoda noastră de a reorganiza aparatul public.
Reporter: Și atunci am putea vedea mai multă telemuncă în sectorul bugetar?
Florin Cîţu: Este deja o decizie luată. Nu mai multă, este exact cum trebuie ca să funcționeze aparatul public în acest moment.
