UPDATE Criza din sănătate pune presiune pe buget: Deficitul în 2020 crește la 9,1% din PIB. Cîțu „acoperă” găurile cu noi datorii, dar se laudă cu venituri mai mari

• 

• 

• 

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a prezentat, miercuri seară, în şedinţa de Guvern, a treia rectificare bugetară din acest an, prin care se asigură finanţarea necesară în sănătate, asistenţă socială şi educaţie.

Surse guvernamentale au declarat pentru PIATAPRESEI că până la finele acestui an, Guvernul Orban va fi nevoit să aprobe ÎNCĂ o rectificare bugetară, imediat dupa alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 6 decembrie 2020. (Mai multe amănunte în zilele următoare)

UPDATE

La începutul ședinței de Guvern, premierul Ludovic Orban l-a întrebat pe Florin Cîțu dacă a pregătit proiectul referitor la noua rectificare bugetară din acest an, iar ministrul a precizat că este gata, doar că va fi prezentat în primă lectură. (NR – Asta înseamnă că reprezentanții Guvernului au luat act de proiect, au fost purtate unele discuții, dar proiectul urmează să fie prezentat spre aprobare în următoarea ședință de la Palatul Victoria).

(Vă prezentăm mai jos transcriptul. Sursa: gov.ro)

Florin Cîţu: Domnule premier, suntem pregătiţi în primă lectură, în această seară, cu modificarea bugetară, pentru a prezenta colegilor şi dvs. toate informaţiile din această propunere. În linii mari, deficitul bugetar estimat pentru finalul anului creşte la 9,1% din PIB, pe fondul reducerii veniturilor bugetare faţă de cele estimate iniţial, 4,2 miliarde lei, în urma deciziei pe care am luat-o de a eşalona datoriile acumulate ale companiilor în perioada de la începutul stării de urgenţă până pe 25 octombrie şi a altor măsuri fiscale.

Ludovic Orban: A fost o decizie foarte bună, pentru că dă o gură de oxigen companiilor, care se află într-o situaţie destul de dificilă.

11:05 – VIDEO – Sursa: gov.ro

Investiții mai mari, venituri mai mari?!?

Florin Cîţu: Exact. În acelaşi timp, estimarea pentru contracţia economică a fost modificată la minus 4,2 pentru anul acesta. Este în linie cu estimările tuturor analiştilor, majorității analiştilor – aici avem îmbunătăţirea estimărilor şi ale Comisiei Europene şi ale Fondului Monetar, care se îndreaptă spre această estimare. Un lucru aş vrea să mai spun, estimăm venituri bugetare pâna la finalul anului totuşi mai mari decât cele de anul trecut, chiar dacă economia anul trecut creştea cu 4,2%.

Ludovic Orban: Păi s-a văzut clar că în ultimele 3 luni veniturile la buget au fost mai mari decât în lunile echivalente ale anului 2019, ceea ce consolidează trendul de creştere.

Florin Cîţu: Este adevărat. Pentru această rectificare au fost alocate sume în special pentru asigurarea finanţării necesare în domeniul sănătăţii, asistenței sociale şi educaţiei. Şi al doilea obiectiv important a fost acela de a continua investiţiile. Anul acesta avem investiţii estimate la 55 miliarde de lei, în creştere față de bugetul iniţial cu 4,5 miliarde.

Ludovic Orban: Am să vă rog, după prezentarea în şedinţa de guvern, să prezentaţi la briefingul guvernamental proiectul de rectificare.

Florin Cîţu: Bineînţeles. Mulţumesc!

PROBLEME, PROBLEME, PROBLEME

Ludovic Orban: De asemenea, nu uitaţi de echilibrarea bugetelor locale, că sunt judeţe şi localităţi care, fiind un an electoral, nu au fost riguroase în planificarea bugetară. Dar, pe de altă parte nu putem să lăsăm asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi fără salarii, nu putem să lăsăm angajaţii din direcţiile de asistenţă fără salarii. Și aici va trebui să asigurăm o echilibrare a bugetelor locale, strict pe aceste categorii de cheltuieli: cheltuieli sociale, cheltuieli de funcţionare.

Florin Cîţu: Pe de-o parte, în această rectificare este prelungit acel swap pe care l-am făcut la rectificarea precedentă și se prelungesc facturile restante până la 30 septembrie, ca să intre în acest swap. Dar ne uităm, bineînţeles, la toate cheltuielile necesare.

Ludovic Orban: Da, dar asta ar trebui comunicat, pentru că ei trebuie să facă compensările care le sunt permise, or din ce evidențe avem până în momentul de față, nu prea au apelat.

Florin Cîţu: Nu prea au folosit această facilitate, deşi…

Ludovic Orban: Păi dar transmiteți-le că au posibilitatea să utilizeze această facilitate. Pe de altă parte, vă spun, din analizele… Împreună ne-am întâlnit cu reprezentanții autorităților locale și știm că e necesar să alocăm sume pentru echilibrare.

Cum arată de fapt cea de-a treia rectificare bugetară

Ieri, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, a fost publicat proiectul de Ordonanță de Urgență, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020! (Cei care vor să consulte proiectul o pot face AICI)

Trebuie menționat faptul că această rectificare bugetară este cea de-a treia din acest an. Prima a fost făcută în aprilie, cea de-a doua în luna august.

Așa cum menționam mai sus, în acest an vom avea PATRU RECTIFICĂRI BUGETARE.

Deocamdată suntem la cea de-a treia, care urmează să fie aprobată, cel mai probabil, în următoarea ședință de Guvern.

După alegerile parlamentare din 6 decembrie, experții din cadrul Ministerului Finanțelor Publice vor fi nevoiți să pregătească O NOUĂ RECTIFICARE și, binențeles, bugetul pentru 2021, întrucât, conform declarației ministrului Cîțu, bugetul va fi prezentat de următorul Guvern.

Deficit bugetar: de la 40,5 miliarde de lei … la 96 miliarde de lei

La finalul ședinței de Guvern, ministrul Finanțelor a prezentat, în cadrul briefingului, principalii parametri ai acestei rectificări, respectiv o creştere a deficitului bugetar de la 8,6% din PIB, la 9,1% din PIB, adică 96 miliarde lei.

„Comisia Naţională de Prognoză şi-a revizuit estimările şi estimează o contracţie de 4,2%. Creşterea deficitului este de 5 miliarde”, a afirmat Cîţu, citat de Agerpres.

Conform sursei citate, ministrul a explicat că această creştere este dată de două elemente: o scădere a veniturilor de 4,2 miliarde lei şi o creştere a cheltuielilor la 41,3% din PIB.

Potrivit ministrului, în cazul diminuării veniturilor, 2,2 miliarde lei reprezintă „influenţa negativă” a veniturilor din economie, ca urmare a faptului că pe parcusul anului au fost luate măsuri fiscale prin care 16 miliarde lei au rămas la companii.

Aceste măsuri fiscale expirau pe 25 octombrie şi s-a luat decizia de a fi prelungite până pe 25 decembrie.

Starea de urgență și măsurile pentru diminuarea impactului

Totodată, s-a decis şi reeşalonarea datoriilor acumulate la buget de companii de la începutul stării de urgenţă până pe 25 octombrie.

„Aceste două măsuri duc la venituri mai mici faţă de ce estimam la rectificarea a doua. În acelaşi timp, execuţia bugetară arată că în acest an, şi datorită acestor măsuri şi datorită faptului că am investit mai mult şi am luat şi alte măsuri ce au ajutat economia, veniturile bugetului general consolidat după 10 luni sunt mai mari decât veniturile de anul trecut, într-o perioadă de creştere economică”, a spus Florin Vasile Cîțu.

Mai mult, acesta a ținut să menționeze și următorul lucru: “Vreau să accentuez acest lucru: în plină perioadă de criză economică, cea mai mare criză din ultima sută de ani, am reuşit încasări la bugetul de stat mai mari decât anul trecut, când economia creştea. (…) Estimăm pentru finalul anului venituri mai mari pentru tot anul decât cele din 2019, chiar şi cu această criză”, a subliniat Cîţu.

El a adăugat că al doilea element ce duce la creşterea deficitului este faptul că cheltuielile bugetului general consolidat ajung la 41,3% din PIB, respectiv 433,8 miliarde lei.

PROMISIUNI, PROMISUNI, PROMISIUNI

Să revenim la momentul la care autoritățile “visau la creștere economică, la deficite mici și elefanți roz”!

Rectificarea bugetară de acum reprezintă mai mult un reglaj comparativ cu precedentele două rectificări, din aprilie și august, momente la care calculele autorităților erau date puternic peste cap de impactul crizei coronavirus. Faptul că Guvernul nu a majorat mai mult deficitul bugetar pe final de an este un plus. De exemplu, Comisia Europeană are o estimare mai pesimistă, pentru un deficit bugetar de 10,2% din PIB, la o scădere economică de 5,2% din PIB, informează profit.ro

Ce se spune în nota de fundamentare și cum “ne explică <<minte (Sîc) – n.a.>>  datele Florin Vasile Cîțu

Fiind în plină campanie electorală, dl ministru al Finanțelor, care a ratat șansă să ajungă, la începutul primăverii, prim-ministru, și care acum încearcă să câștige un nou mandat în Senatul României, uită sau omite să spună sau să explice cu adevărat cum stăm din punct de vedere fiscal.

Nu suntem absurzi și recunoaștem faptul că 2020 este un an dificil, iar progonozele/estimările au fost modificate des, dar avem mai multe nelămuriri la situația actuală cu privire la “ADEVĂRATA SITUAȚIE ECONOMICĂ” a României, dar mai ales la ce ne așteaptă anul viitor.

• Evoluția principalilor indicatori macroeconomici care stau la baza celei de-a treia rectificări bugetare pe anul 2020:
• în proiectul de buget pentru anul 2020 creșterea reală a produsului intern brut a fost prognozată la 4,1%. La a doua rectificare bugetară, creșterea economică a fost ajustată în teritoriu negativ la -3,8%, de la   -1,9% în scenariul precedent, pe fondul unor incertitudini ridicate asupra evoluţiei pandemiei cu impact asupra activităţilor economice;
• În scenariul actual, pentru a treia rectificare bugetară, creșterea economică pentru anul 2020 este estimată la -4,2%, în condiţiile în care starea de alertă s-a prelungit pe tot parcursul trimestrului III, iar începând cu luna octombrie numărul îmbolnăvirilor cu SARS–COV-2 a început să crească semnificativ, ceea ce a condus la luarea unor măsuri restrictive fie local, fie la nivelul întregii ţări, afectând direct anumite activităţi specifice. Corespunzător, valoarea nominală a produsului intern brut estimată pentru anul curent este de 1.050,5 miliarde lei, față de 1.058,0 miliarde lei cât s-a avut în vedere la rectificarea bugetară anterioară;
• În estimări, s-a ţinut cont de faptul că deşi în trimestrul III economia a confirmat revenirea în formă de ” V „, totuşi continuarea avansului sectoarelor economice va fi mai temperată în ultima parte a anului, din cauza restricţiilor de distanţare fizică şi a contextului internaţional. Este cazul activităţilor din domeniul restaurantelor, turismului, transportului (în special cel aerian);
• Înmulţirea numărului de cazuri de îmbolnăviri cu SARS–COV-2 la începutul trimestrului IV concomitent cu măsurile de închidere a unor activităţi, în principal în domeniul serviciilor pentru populaţie, vor face ca restrângerea volumului de activitate să fie semnificativă în acest domeniu. Pe lângă acestea, în acest an, agricultura României a fost puternic afectată de secetă, înregistrându-se reduceri semnificative în sectorul vegetal;
• Efectele nefavorabile ale pandemiei au afectat mai puţin piața muncii unde numărul mediu de salariați se așteaptă să ajungă la 5.090 mii persoane, de la 5.070 mii persoane cât s-a avut în vedere la a doua rectificare bugetară, respectiv având o scădere de 1,4% comparativ cu nivelul anului precedent; menţionăm aici şi un efect al revizuirii statistice, datele definitive publicate pentru numărul de salariaţi indicând o majorare cu 10 mii de salariaţi la nivelul anului 2019;
• Trebuie menționat că atenuarea șocului pe numărul mediu de salariați  se datorează măsurilor guvernamentale privind șomajul tehnic; salariații suspendați care intră sub incidența prevederilor art. XI din Ordonanța de urgență nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se regăsesc, din punct de vedere metodologic, în continuare, în populația ocupată;
• Volumul producției industriale s-a redus în primele 8 luni ale anului curent față de aceeași perioadă din 2019, cu 13,7%, cele mai vulnerabile ramuri, în contextul pandemiei, fiind cele ale industriei ușoare şi industria bunurilor de capital (fabricarea autovehiculelor, mașini şi utilaje şi fabricarea echipamentelor electrice). În cazul ramurilor industriei ușoare s-a constatat o continuare a declinului din ultimii ani, cauzat de o pierdere treptată de competitivitate, dar şi o restrângere a cererii externe. Totodată, scăderile din industria bunurilor de capital au fost determinate de evoluțiile nefavorabile de pe piețele externe, în special în cazul principalilor parteneri comerciali, fiind sectoare puternic integrate în lanțurile de producție europene;
• Lucrările de construcții s-au menținut în teritoriu pozitiv pe tot parcursul perioadei de criză, înregistrând în primele opt luni o creștere semnificativă de 17,3%. Această evoluţie s-a datorat în special construcțiilor inginerești, realizate preponderent din fonduri bugetare, care au înregistrat în această perioadă o creștere de 21,9%, cea mai ridicată din ultimii 12 ani;

EXPORTURILE, SCĂDERE DE PESTE 15%

• Exporturile de bunuri (FOB) au însumat, în primele 8 luni ale anului 2020 o valoare de 38,7 miliarde euro, înregistrând o scădere cu 15,3% față de perioada similară a anului anterior, în timp ce importurile de bunuri s-au diminuat cu un ritm inferior de 11,2%, susţinute de cererea internă, ajungând la un nivel de 50,3 miliarde euro;
• Pe piața muncii, efectele pandemiei au condus la reducerea cu 0,9% a numărului mediu de salariați (calculat ca medie aritmetică a efectivelor lunare) în primele 8 luni ale anului 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019, până la 4933,3 mii persoane. Scăderea numărului de salariaţi a fost mai vizibilă în industrie cu 4,2%, în timp ce în sectorul construcţiilor s-a înregistrat o creştere cu 3,8%, ceea ce a atenuat dinamica în scădere pe total economie;
• Câştigul salarial mediu brut pe total economie a fost, în perioada ianuarie-august 2020 de 5.302 lei, cu 5,8% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent. În câştigul salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic adoptate prin OUG nr. 30/2020 şi OUG nr. 120/2020. Câştigul salarial real s-a majorat în primele 8 luni ale anului 2020 cu 3,3% faţă de perioada corespunzătoare din 2019;

Ce declară “premierul desemnat Vasile”

Potrivit ministrului, rectificarea are și rolul de a asigura fonduri necesare investițiilor, estimate pentru acest an la 55 miliarde lei. După primele 10 luni, investițiile se situează la 35,4 miliarde lei, a spus acesta.

„Am început anul cu un deficit de 3,6% din PIB, dar cu o creștere economică de 4,2% din PIB. Am avut prima rectificare bugetară generată de pandemia de COVID-19 sau SARS-COv-2, și a fost aprobată o rectificare bugetară cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB. Ținând cont de execuția bugetară, am făcut o altă rectificare, unde deficitul bugetar a fost crescut la 8,6% din PIB. Bazat pe execuția pe care am văzut-o până acum, Ministerul Finanțelor propune o rectificare bugetară pentru anul 2020 cu un deficit bugetar de 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde lei, construit pe o contracție economică de 4,2% pentru acest an! Deci la începutul anului era în buget o estimare a creșterii economice de 4,2%, acum ne aflăm la o contracție de 4,2. Este o diferență de 8 procente, care se vede, bineînțeles, și în deficit! Deficitul bugetului general consolidat astfel se majorează cu 5 miliarde de lei. De unde vine această majorare? În primul rând din estimarea noastră că nu vom mai încasa 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului! Aici este vorba de venituri din economie, și această neîncasare vine de pe urma deciziei pe care am luat-o, ca cei care au acumulat datorii în această perioadă, în perioada de la începutul stării de urgență până la 25 octombrie să poată să reeșaloneze pe următoarele 12 luni! Estimăm că, în urma acestor decizii, nu vom încasa acești bani, dar sunt bani care rămân la companii, sunt bani care rămân în continuare în economie”, a spus ministrul, citat de profit.ro

În loc de concluzie. Înainte de a comenta, lăuda sau huli o persoană, rugămintea noastră, a redacției, este să VĂ INFORMAȚI CORECT!

Articolul realizat de Redacția PIATA PRESEI. Au contribuit: Mihai Popescu, Sofiana Irina Bod și Ciprian Mailat