“Marea e mare pentru că nu desconsideră râulețele mici”, spune un proverb japonez. Nu știm dacă Marea Neagră poate fi inclusă în acest „proverb”, ceea ce e cert este că România este o țară frumoasă, dar și bogată în atracții naturale. Una dintre cele mai importante “bogății”, ați ghicit, este Marea. Astăzi este o zi specială. În fiecare an, la 31 octombrie este marcată Ziua internaţională a Mării Negre.
În anul 1996, la această dată, cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, document ce conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, informează Agerpres.
Un jurnalist, pasionat de mare … și de Geografie
Cătălin Deacu este un jurnalist care îmbină pasiunea cu munca. Iar atunci când hobby-ul îți este „munca”, rezultatul este de-a dreptul încăntător.
„Știu că vă este dor de plajă, de nisipul fin, de valuri, de mesele la terasă, de distracția până în zori, de răsărit și (după caz – cazul meu) de mahmureala de a doua zi. De aceea, am ales să scriu, din nou, despre Marea Neagră, una dintre cele mai interesante mări ale planetei”, scrie Cătălin pe site-ul vaziceu.ro
1. De unde provine numele de “Marea Neagră”?
Cu siguranță, măcar o dată v-ați pus întrebarea de ce marea noastră se numește „Neagră”? Dacă vă uitați la ea veți vedea că e mai degrabă verde sau turcuaz, în niciun caz neagră precum cerneala.
E bine să știți că nu sunteți singurii care au această dilemă. Originea numelui e controversată. Mai în glumă, mai în serios, aceasta a rămas una dintre cele mai mari necunoscute despre Marea Neagră. Vă zic asta pentru că inițial, marea noastră nu se numea așa, scrie Cătălin.
În antichitate, vechii greci numeau Marea Neagră -„Pontus Axeinus”, adică „Marea Neospitalieră” pentru că nu o cunoașteau mai deloc și li se părea un loc ciudat, obscur, plin de primejdii. Apoi, probabil, după ce au întemeiat primele colonii printre care și câteva orașe românești (Tomis – Constanța, Callatis – Mangalia), și-au schimbat impresia și au botezat Marea Neagră, „Pontus Euxinus”, adică „Marea Ospitalieră”.
În Evul Mediu, italienii care făceau comerț cu corăbiile pe aici i-au spus „Mar Maggiore”, adică „Marea cea mare”, „Marea măreață” pentru că era cam mare față de mările din dreptul Italiei (Adriatică, Ligurică etc) pe care navigau și care sunt destul de înguste. Turcii sunt cei care au numit-o „Kara Deniz”, adică „Marea Neagră”.
Denumirea apare apoi în sec. XIV și în limba latină, ca „Mare Nigrum”. La noi, cel mai probabil această denumire de „Mare Nigrum” s-a încetățenit ca urmare a scrierilor în limba latină ale marelui cărturar moldovean Dimitrie Cantemir.
2. Cum s-a format Marea Neagră?
Știați că Marea Neagră a fost un lac cu apă dulce? Dar până acolo, să înțelegem cum a fost posibil așa ceva. Dăm ceasurile înapoi și ne întoarcem în Miocenul superior, cam acum 20 de milioane de ani. Ar fi bine să deschideți o hartă a Europei ca să înțelegeți mai bine cele ce urmează.
Odată cu retragerea și topirea ghețarilor, Marea Neagră primește o cantitate mare de apă dulce și devine lac cu apă dulce!
Cum a redevenit o mare sărată? În urma unei catastrofe naturale! Acum 7.000 de ani, apele sărate ale Mării Mediterane s-au ridicat foarte mult și s-au deversat peste apele dulci ale Mării Negre.
3. Cât de sărată e Marea Neagră?
Măcar odată ați luat o gură de apă din mare, nu? Fie că v-a băgat cineva cu capul la fund sau v-a lovit un val în față, ați observat cu siguranță că apa mării e sărată. Când ați ieșit la mal ați văzut cum rămâne sarea pe picioare? Unii dintre voi ați fost la mare la greci sau la turci și ați constatat însă cu siguranță că Marea Mediterană este și mai sărată decât Marea Neagră și are altă culoare.
Marea Neagră are o salinitate medie de 17,9 grame la mie. Marea Mediterană este practic de două ori mai sărată, cu o salinitate medie de 35 de grame la mie.
Nu știu dacă ați observat, dar dacă ați fost la mare la gurile Dunării, la Sulina sau la Sfântu Gheorghe, acolo apa arat altfel (e tulbure) și e mai puțin sărată decât de exemplu în sudul litoralului. La gurile de vărsare ale râurilor salinitatea scade mult, e mai multă apă dulce, mai pe românește aproape că faceți baie în Dunăre, ne spune Cătălin Deacu
4. Câte insule sunt în Marea Neagră?
Cu toții ați auzit de Insula Șerpilor. Da, acel bloc de stâncă care a aparținut României până ce au furat-o sovieticii la finele celui de-al Doilea Război Mondial. După destrămarea URSS în 1991, Insula Șerpilor a rămas în componența Ucrainei. E cea mai mare insulă a Mării Negre, are 42 de metri înălțime și se găsește la o distanță de aproximativ 45 de kilometri depărtare de Sulina.
Aflați însă că nu e singura!
În Marea Neagră mai sunt încă două insule, Berezan și Kefken.
5. Mai are “balta” pește?
Guvizi prăjiți cu mujdei, hamsii cu lămâie, sare și mămăliguță? Nu mă înjurați dacă v-am făcut poftă! Mi-am făcut și mie. „Balta” încă are pește. Spun încă pentru că braconajul și pescuitul industrial au dat peste cap ecosistemele, mai ales în ultimii 50 de ani.
Din 26 de specii de pește cu valoare economică, au mai rămas doar cinci care sunt pescuite industrial.
Printre cele mai importante specii sunt hamsia, stavridul, chefalul și scrumbia albastră. Răpitorii sunt bine reprezentați de pălămidă, stavridul mare, de sturioni și rechini.
Rechinii din Marea Neagră trăiesc în ape cu o adâncime de 20-30 de metri și sunt prezenți în număr mult mai mare decât am fi crezut.
Au obiceiul să se apropie de țărm, frecvent. Nu vă faceți griji, e o specie de rechini cu dimensiuni mici, inofensivă pentru om.
Mai multe detalii despre Cătălin și alte informații pe care le puteți citi: Vă zic eu
VIDEO – Despre Marea Neagră, cu Cătălin Deacu
BONUS: Turism la malul Mării Negre
Plajele, care se întind de la Mangalia la Mamaia, sunt dotate cu stațiuni, hoteluri și nenumarăte facilități sportive și de divertisment.
Principalele stațiuni maritime din România sunt situate de-alungul a peste 70 de km de plaje cu nisip fin și includ Mamaia, Eforie, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn sau Mangalia.
Coasta Mării Negre a fost mult timp cunoscuta pentru curele pentru tulburari artritice, reumatice, interne și nervoase. Spa-urile din Eforie Nord și Mangalia sunt cunoscute pentru băile cu namol (nămolul este luat din apele lacului sărat din zona – Techerghiol), precum și în faimosul „Gerovital” si „Aslavital” – tratamente de întinerire originale, potrivit site-ului ideipentruvacanță
