Astăzi este ultima zi în care Marea Britanie are calitatea de membru al Uniunii Europene, la trei ani și jumătate de când cetățenii britanici au decis, prin intermediul unui referendum, ca țara lor să iasă din Blocul comunitar.
Practic, vineri, de la ora 23:00, sâmbătă ora 1:00 la București, Marea Britanie va deveni prima țară care părăsește Uniunea Europeană. După această dată va urma o perioadă de tranziție care va dura până la 31 decembrie 2020, timp în care Marea Britanie va continua să se supună regulamentelor europene.
Ce se schimbă?
În această perioadă de tranziţie de 11 luni, Londra şi Bruxellesul îşi vor negocia relaţia viitoare. Câteva schimbări practice vor interveni, cu toate acestea, până atunci.
UE va pierde – pentru prima oară – un stat membru, care este, în plus, una dintre cele mai mari şi mai bogate ţări din bloc.Odată cu plecarea a 66 de milioane de locuitori, populaţia UE va scădea la aproximativ 446 de milioane de oameni.
Teritoriul Uniunii se va micşora, de asemenea, cu 5,5%.În cazul în care va decide vreodată să se întoarcă, regatul va trebui să se supună procedurii de aderare obişnuite.
La Bruxelles, retragerea Union Jack de la Parlamentul European (PE) va simboliza o schimbare reală: Regatul Unit iese din UE şi devine ”ţară terţă”.Niciunul dintre cei 73 de eurodeputaţi britanici aleşi în mai nu va mai participa la lucrările PE – 46 de mandate vor fi rezervate unor viitoare state membre, iar 27 vor fi redistribuite.
Londra nu va mai avea dreptul să prezinte un candidat la un post de comisar european. Deja nu mai există un reprezentat britanic în Executivul european, după ce Boris Johnson a refuzat să propună unul în noua Comisie a Ursulei von der Leyen. Premierul britanic nu va mai fi invitat la summiturile europene, iar membrii Guvernului britanic nu vor mai asista la reuniuni ministeriale europene.
Ce se va schimba pentru români?
Posibilitatea de a călători oriunde în cele 28 de state membre fără viză și fără pașaport, doar cu buletinul, fără restricții pe piața muncii și la studii, toate acestea vor deveni istorie mai devreme sau mai târziu pentru Marea Britanie.
Condițiile de călătorie în Marea Britanie se vor schimba în funcție de viitorul acord de cooperare între Londra și Bruxelles. Pentru că știm că una dintre temerile evocate frecvent în timpul campaniei pentru referendumul din 2016 a fost migrația, cu siguranță vom vedea reguli noi pentru cei care vor dori să muncească sau să studieze în insule.
În ceea ce privește turismul sau călătoriile de afaceri, guvernul britanic a precizat că nu are în vedere să introducă vize, dar cel mai probabil intrarea în țară se va face după 2021 cu pașaportul, și nu doar cu buletinul ca până acum.
Cetățenii români care trăiesc în Marea Britanie pot aplica până în iunie 2021 pentru procedura de statut de rezident, care le permită să rămână în țară după ieșirea acesteia din Uniunea Europeană. Procedura este deschisă celor care locuiesc în Marea Britanie de cel puțin cinci ani.
Cei care nu locuiesc de atâția ani în Marea Britanie pot aplica pentru statutul provizoriu de rezident, care le permite să locuiască și să lucreze în țară pe o perioadă de până la cinci ani. Pentru a fi eligibil, cetățenii trebuie să ajungă în Marea Britanie până la sfârșitul perioadei de tranziție, care se va încheie în decembrie 2020.
Românii care obțin fie statutul de rezident permanent, fie cel provizoriu vor avea dreptul să lucreze în Marea Britanie, vor putea să studieze, vor avea acces la serviciile medicale.
Istoria BREXITULUI
Totul a început de la momentul 23 iunie 2016, când cetăţenii britanici s-au exprimat prin vot în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
La 29 martie 2017, premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanşând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană, potrivit BBC News online. Scrisoarea a fost înmânată preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, de către ambasadorul britanic la UE, Sir Tim Barrow.
La 29 aprilie 2017, liderii UE 27, reuniţi în primul summit de la activarea oficială a Articolului 50 de guvernul Regatului Unit, au adoptat în unanimitate documentul intitulat „Orientările Consiliului European pentru negocierile privind Brexitul”. Documentul definea cadrul de negociere şi stabilea poziţiile şi principiile generale ale Uniunii Europene.
Comisia Europeană a publicat la 28 februarie 2018 proiectul de acord de retragere dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit, care transpune în termeni juridici Raportul comun al negociatorilor Uniunii Europene şi ai Guvernului Regatului Unit din decembrie 2017 privind prima etapă a negocierilor. Acordul cuprinde şase părţi şi un protocol pentru Irlanda şi Irlanda de Nord. Aceste părţi vizează: dispoziţiile introductive; drepturile cetăţenilor; alte chestiuni legate de separare, cum ar fi mărfurile introduse pe piaţă înainte de data retragerii; regimul tranzitoriu; dispoziţiile financiare; dispoziţiile instituţionale.
La 15 noiembrie 2018, negociatorul şef al UE, Michel Barnier, i-a înmânat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, proiectul de text al acordului privind Brexitul. O săptămână mai târziu, la 22 noiembrie 2018, preşedintele Consiliului European a transmis celor 27 de state membre ale UE proiectul de declaraţie politică de stabilire a cadrului viitoarelor relaţii dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit.
Reuniunea extraordinară a Consiliului European din 25 noiembrie 2018 a consemnat aprobarea de către liderii UE 27 a proiectului de acord de retragere a Regatului Unit şi proiectul de declaraţie politică privind viitoarele relaţii dintre Londra şi Bruxelles.
Comisia Europeană a lansat la 5 decembrie 2018 procedura pentru semnarea şi încheierea acordului privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
Climatul politic intern al Marii Britanii a fost dominat de dezbaterile interne pentru Brexit, guvernul Theresa May fiind înlocuit de executivul condus de Boris Johnson. În data de 28 octombrie 2019, guvernul britanic al premierului Boris Johnson a acceptat propunerea Uniunii Europene privind o „amânare flexibilă” a Brexitului până la 31 ianuarie 2020.
Legislativul britanic a votat favorabil la 20 decembrie 2019 asupra acordului privind Brexitul pe care l-a convenit guvernul de la Londra cu Uniunea Europeană şi care prevede ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar la 31 ianuarie 2020, conform Reuters. Acordul a fost votat cu 358 de voturi pentru şi 234 împotrivă. Actul normativ, denumit Legea privind Acordul de Retragere din UE (Withdrawal Agreement Bill), a fost revizuit de premierul Johnson după câştigarea alegerilor şi a stabilit astfel că prelungirea perioadei de tranziţie post-Brexit dincolo de data de 31 decembrie 2020 este ilegală. A fost, de asemenea, eliminată posibilitatea ca parlamentul să se pronunţe asupra abordării negocierilor privind viitoarea relaţie cu Uniunea Europeană. Potrivit termenului stabilit de Boris Johnson, guvernul său trebuie să încheie cu UE un acord comercial până la finalul perioadei de tranziţie post-Brexit.
Parlamentul European a ratificat, la 29 ianuarie 2020, la Bruxelles, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.
