Avocatul Poporului a anunţat miercuri că a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG 57/2019 privind Codul administrativ.
În sesizarea transmisă CCR, Avocatul Poporului precizează că OUG nu răspunde exigenţelor Constituţiei privind delegarea legislativă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
„În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe. Avocatul Poporului consideră că maniera aleasă pentru soluţionarea situaţiei administraţiei publice centrale şi locale din România nu este adecvată, întrucât mecanismul legislativ al ordonanţei de urgenţă prezintă un regim aparte, care ar trebui să fie folosit în situaţii extraordinare, urgente şi a căror reglementare nu poate fi amânată. Or, situaţia care a generat adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă este deja de notorietate şi a cunoscut anterior mai multe iniţiative legislative, ultima fiind, în acest sens, cea iniţiată în Parlamentul României, în cursul anului 2018 (PL-x nr. 369/2018 Proiect de lege privind Codul administrativ al României), care a încetat prin respingerea definitivă de Camera Deputaţilor a proiectului de lege”, arată Avocatul Poporului.
De asemenea, acesta susţine că ordonanţa contravine prevederilor constituţionale ale articolului 69 privind mandatul reprezentativ, ale articolului 109 referitoare la răspunderea membrilor Guvernului şi ale articolului 111 alin. (1) privind controlul parlamentar al activităţii Guvernului.
„Din examinarea argumentelor utilizate de Guvern pentru justificarea demersului legislativ în calitate de legiuitor delegat, Avocatul Poporului constată că se tinde la inversarea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern. Niciodată situaţia extraordinară şi urgenţa unui demers legislativ delegat nu pot fi acceptate ca o sancţiune a eşecului procesului de legiferare derulat de Parlament, acesta fiind reprezentantul poporului şi unica autoritate legiuitoare. Principiul colaborării loiale dintre instituţiile şi autorităţile statului nu înlătură funcţia de control pe care Parlamentul o are asupra Guvernului şi nu inversează acest control”, menţionează Avocatul Poporului, în sesizare.
Potrivit sursei citate, OUG 57/2019 contravine articolului 115 alineatul (6) din Constituţie, întrucât afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, în speţă Guvernul.
„Analizând noua soluţie legislativă, Avocatul Poporului constată că din condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului a fost înlăturată condiţia incompatibilităţii, ceea ce produce consecinţe negative prin fragilizarea statutului membrilor Guvernului şi a instituţiei în ansamblu. Eliminarea condiţiei de ocupare a funcţiei de către o persoană aflată într-unul din cazurile de incompatibilitate poate conduce la situaţii de fapt în care o persoană decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică în aplicarea Legii nr. 176/2010 să fie numită în funcţia de membru al Guvernului doar pentru ca mai apoi, când se constată interdicţia, să înceteze calitatea de membru. Similar, oferirea unui termen de 15 zile după învestire pentru a ieşi din situaţia de incompatibilitate afectează în mod negativ credibilitatea unei instituţii fundamentale a statului, întrucât permite declanşarea procedurilor constituţionale prevăzute de art. 103-104 (care implică Preşedintele României, prim-ministrul şi Parlamentul), în considerarea unei persoane aflate într-o situaţie de incompatibilitate”, precizează Avocatul Poporului.
OUG-ul controversat
Klaus Iohannis a criticat aspru adoptarea Codului prin OUG, spunând că este un „grav atentat la adresa întregului sistem administrativ din România” și parte a unui „plan mult mai amplu al PSD de a conserva puterea și de a-și servi baronii”.
„Este extrem de grav că o lege esențială precum Codul Administrativ, care înglobează sute de reglementări, cuprinse în prezent în mai multe acte normative, și care reprezintă practic baza legală a administrației publice din România, a fost adoptată de către Guvern prin Ordonanță de Urgență. OUG este un instrument prevăzut în Constituție în mod explicit doar pentru situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”, afirmă președintele Iohannis, care avertizează Guvernul că acest instrument al ordonanțelor de urgență „nu mai poate fi folosit în continuare excesiv, în condițiile în care cetățenii s-au exprimat atât de clar pe 26 mai pentru nevoia de transparență și predictibilitate în legiferare”.
Sindicate: OUG-ul protejează un grup de interese
Sindicatele din Administrație susțin că singurul scop al acestui cod este de a proteja un grup de interese care dorește să feudalizeze administrația publică din România, iar proiectul de act normativ a primit aviz negativ de Consiliul Economic și Social.
Acest cod a mai trecut anul trecut și prin Parlament, însă a fost respins în totalitate de Curtea Constituțională. În loc să fie reluată procedura în Parlament, coaliția PSD-ALDE a preferat să treacă acest cod prin Ordonanță de Urgență a Guvernului, amintește HotNews.ro.
„Adoptăm astăzi noul Cod administrativ, un proiect important pentru modernizarea administraţiei publice, rezultat al unei ample consultări cu reprezentanţii structurilor asociative. Prin acest act normativ creăm un cadru unitar şi punem într-o formă coerentă mai clară şi mai simplificată reglementări care se regăsesc acum în 17 acte normative. Prin noile prevederi, vom institui mecanisme care să preîntâmpine blocaje între instituţiile publice, atât la nivel central, cât şi la nivel local”, a spus Viorica Dăncilă.
Ea a precizat că, pentru mai multă eficienţă şi transparenţă, va fi inclusă și o procedură mai clară şi termene reduse pentru numirea în funcţie a unui membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului, transmite Agerpres.
Codul Administrativ conține mai multe prevederi controversate, printre care introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate absolută (jumătate plus 1 din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii publici. Una dintre marile mize ale acestui proiect este intrarea în legalitate a companiilor municipale înființate de Gabriela Firea, deoarece aceasta nu are votul USR și PNL, deci nu poate obține votul a două treimi din consilierii generali, notează HotNews.
Iar adoptarea prin OUG nu este văzută cu ochi buni nici măcar de lucrătorii din administrația publică. „În cazul în care Guvernul României va adopta în ședința OUG referitor la Codul Administrativ, fiind introdus pe lista suplimentară, vom consideră că acest demers este îndreptat împotrivă cetățenilor acestei țări, că sfidează toate princiile de drept iar singurul lui scop este acela de a proteja un grup de interese care dorește să feudalizeze administrația publică din România”, a transmis Federația sindicatelor din administrația publică.
Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale, a explicat după ședință câteva dintre prevederi, recunoscând că actul normativ conține erori. „Acest act normativ nu este perfect, trebuie să o recunoaştem de la bun început, dar este un act normativ care va ajunge în Parlament şi vor fi făcute corecturile pe care toţi actorii politici le vor considera necesare”, a spus Suciu.
„Un subiect care a fost interpretat în fel şi chip – că aleşii locali vor răspunde exclusiv pentru aprecierea necesităţii şi oportunitatea actelor administrative. Acest lucru nu înseamnă că nu răspund pentru legalitate. Pot înţelege poziţia sindicatelor din administraţie, pot înţelege, până la un anumit punct, ipoteza conform căreia orice nobil, ca să nu spun baron local, pune un funcţionar public să facă o ilegalitate şi doar funcţionarul public răspunde. Acest lucru este fals. Niciodată, niciun ales local nu trebuie să oblige un funcţionar public să încalce legea. Funcţionarul public este protejat de o lege specială vizavi de refuzul de a comite un act pe care îl consideră ilegal, în schimb, ştim cu toţii, la nivelul tuturor ministerelor, că există şi funcţionari care refuză să semneze un act administrativ, deşi ştiu că acest lucru este perfect legal. (…) Niciun funcţionar nu este încurajat să încalce legea şi orice funcţionar public trebuie să spună atunci când un şef îi cere încălcarea legii, să îl refuze. Toată lumea răspunde pentru ceea ce face, dar alesul local răspunde de oportunitatea unui act normativ”, a arătat el.
Guvernul și-a motivat urgența susţinând că „este constrâns să acționeze prompt pe calea unei ordonanțe de urgență în vederea eliminării disfuncționalităților de ordin sistemic, prin codificarea/ sistematizarea/ îmbunătățirea soluțiilor de reglementare din cuprinsul principalelor acte normative din domeniul administrației publice, disfuncționalități care au creat de-a lungul timpului situații excepționale la nivelul unor colectivități locale, ce au impus adoptarea de soluții imediate/punctuale în vederea evitării unei grave atingeri a interesului public, prin intermediul adoptării unui număr considerabil de ordonanțe de urgență”.
„Am adoptat deja revenirea la alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot uninominal, la fel ca în cazul primarilor, reglementare care se regăseşte în noul Cod administrativ. Legitimitatea preşedinţilor de consilii judeţene va creşte întrucât aceştia vor reprezenta voinţa cetăţenilor şi nu rezultatul unor negocieri politice”, a mai spus premierul.
Dăncilă a vorbit și de noi soluţii în cazul elaborării procedurilor cadru privind licitaţiile publice, dar şi reglementări în domeniul proprietăţii publice şi private a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale, precum și de măsuri privind profesionalizarea corpului funcţionarilor publici care se vor aplica gradual. „Toate aceste modificări sunt menite să modernizeze administraţia publică, să o facă mai flexibilă şi să răspundă mai prompt şi mai eficient aşteptărilor cetăţenilor”, a concluzionat premierul.
Una dintre prevederi îl țintește direct pe Klaus Iohannis, care a amânat în acest an mai multe numiri de miniștri. „Prin Codul administrativ stabilim proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Refuzul numirii de către preşedinte, pentru motive de oportunitate, poate avea loc o singură dată. Termenul primului-ministru pentru propunere este de 5 zile, iar termenul de răspuns al preşedintelui este de 10 zile. Legislaţia actuală nu prevede niciun termen şi stăm a la long, fără să răspundă cineva de nerespectarea unui termen care nu există”, a mai spus Daniel Suciu.
