Tunul Parcul Bordei. Băsescu, Videanu, Oprescu și Firea au pierdut 76 de milioane de euro din banii bucureștenilor. Cine a luat banii?

Final într-un proces cu mare miză imobiliară, dar şi financiară, pentru Capitală. Municipalitatea trebuie să îi plătească omului de afaceri Costel Costanda aproape 76 de milioane de euro despăgubiri. În schimb, acesta va trebui să returneze Satul Francez în starea în care l-a primit.

Omul de afaceri Costel Constanda a dat Primăria în judecată acum aproape 10 ani, acuzând neonorarea contractului care a scăpat Parcul Bordei de la transformarea în complex imobiliar.

Vezi DECIZIA instanței AICI

Povestea afacerilor lui Costel Constanda a început în urmă cu aproape două decenii, când a obţinut în instanţă aproximativ 3 hectare de pământ în Satul Francez, zonă rezidenţială din nordul Capitalei. Primăria Capitalei, care deţinea mai multe imobile construite acolo, i-a oferit acestuia, la schimb, aceeaşi suprafaţă de teren în parcul Bordei. Devenit proprietar pe o parte din parc, afaceristul voia să dezvolte acolo un proiect imobiliar.

În prezent, pe rolul instanțelor de judecată mai există un proces care prevede recuperarea banilor de la edilii bucureșteni, dar și de la aleșii generali care se fac vinovați de crearea prejudiciului.

14 ani de tergiversări 

Povestea dintre Constanda şi Primăria Capitalei a început înainte de 2000, când omul de afaceri a cumpărat, de la familia Lincaru, dreptul litigios asupra a 3,3 ha din Satul Francez (construit în anii ’90, în urma asocierii dintre primăria condusă de Crin Halaicu şi francezii de la Bouygues. Aceştia n-au mai putut plăti taxele, iar satul a ajuns la Municipalitate).

• În 2003, Municipalitatea i-a dat lui Constanda, la schimb pentru Sat, aceeaşi suprafaţă în Parcul Bordei.
• Pentru că a vrut să construiască locuinţe în zonă, iar Primăria s-a opus, Constanda s-a adresat instanţei.
• După cinci ani, instanţa i-a dat câştig de cauză lui Costanda, obligând Consiliul să-i plătească 18 milioane de euro despăgubire. 
• Ca să nu-i dea banii, Consiliul i-a dat 2,8 ha în Satul Francez şi s-a obligat să-i aprobe lui Constanda un PUZ.
• În iulie 2011, Tribunalul Bucureşti a aprobat rezilierea contractului, pentru că omul de afaceri nu a primit PUZ-ul decât după doi ani şi a stabilit despăgubiri de circa 200 de milioane de euro.
• În noiembrie 2013, Curtea de Apel a menţinut decizia de reziliere a contractului, dar a scăzut despăgubirile la 160 de milioane de euro.
• Atât Constanda, cât şi Primăria au declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Istoria Parcului Bordei

Primăria Capitalei a cumpărat terenul pe care se află Parcul Bordei de la Banca Marmorosch Blank&Co. SA incă din 1932 cu 16 milioane de lei, declarăndu-l utilitate publică. In aceste condiţii, schimbul de terenuri dintre Costică Constanda şi Municipalitate nu putea avea loc. In 2003, consilierii municipali l-au declarat utilitate privată, pentru a-l ajuta pe Constanda să pună măna pe cel mai scump terendin Bucureşti.  

Primăria Capitalei a cumpărat terenul pe care se află Parcul Bordei de la Banca Marmorosch Blank&Co. SA incă din 1932 cu 16 milioane de lei, declarăndu-l utilitate publică. In aceste condiţii, schimbul de terenuri dintre Costică Constanda şi municipalitate nu putea avea loc. In 2003, consilierii municipali l-au declarat utilitate privată pentru a-l ajuta pe Constanda să pună măna pe cel mai scump teren din Bucureşti.


Primăria Capitalei a cumpărat in urmă cu 74 de ani terenul pe care se află acum Parcul Bordei de la Banca Marmorosch cu 16 milioane de lei, declarăndu-l utilitate publică, adică in folosul bucureştenilor. Suma reprezenta la vremea respectivă 110.000 de dolari, iar pentru a face o comparaţie, cu căteva sute de dolari putea fi achiziţionată o maşină de lux. Suprafaţa achiziţionată in 1932 de autorităţi a fost de 130.000 de metri pătraţi, fiind luată in calcul şi protejarea Lacului Bordei. Astfel, schimbul de terenuri dintre Primăria Capitalei şi omul de afaceri Costică Constanda nu putea avea loc, zona verde fiind declarată un bun public. Numai că şi de data asta interesele private au contat mai mult decăt cele ale cetăţenilor, iar printr-o Hotorăre a Consiliului General de la 5.09.2003, Parcul Bordei a fost trecut la capitolul proprietate privată a municipalităţii. Modificarea a fost făcută in perioada in care la şefia Capitalei era actualul preşedinte Traian Băsescu, care, culmea, declarase sus şi tare că „atăt timp căt el va fi primar general, Parcul Bordei va rămăne parc”. Insă promisiunile au fost repede uitate, pentru că imediat Parcul Bordei a devenit proprietatea privată şi dat lui Constanda. Interesant este că nici o autoritate n-a vrut să accepte că zona verde a fost parc.


ARANJAMENTE. Imediat după ce jocurile au fost făcute, adică din 2003, parcul nu mai era parc, ci zonă verde, şi nu mai era proprietate publică a statului, ci una privată. In hărţile vechi ale oraşului, Bordei era trecut drept parc sau grădină, un exemplu fiind planul Municipiului Bucureşti din 1943. In hărţile şi mai vechi, zona era denumită drept Grădina Bordei, parcul cu acelaşi nume fiind inaugurat in 1938 de Regele Carol al II-lea. Nimic insă n-a contat. Recent, o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Bucureşti a dat căştig de cauză lui Costică Constanda, dăndu-i posibilitatea de a distruge zona verde, aceasta urmănd a fi transformată intr-un cartier de vile de lux. Mai mult, primăria trebuie să-l despăgubească cu 17 milioane de euro.