Unirea de la 1918 și rolul liderilor revoluționari greco-catolici din Blaj

1
59

Pe 3 mai 1848 începea la Blaj o adunare revoluționară decisivă pentru istoria românilor. Istoricii consideră că, fără această adunare, nu ar fi existat nici Memorandumul de la 1892, nici Unirea de la 1918. Locul unde a fost organizată Adunarea a primit numele de Câmpul Libertății. Acolo, în 2 iunie anul acesta, este așteptat Papa Francisc, care îi va beatifica pe cei șapte episcopi greco-catolici morți în temnițele comuniste.

Adunarea din 3-5 mai 1848 a fost organizată la Blaj deoarece cei mai importanți lideri revoluționari erau greco-catolici. Este vorba de Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Alexandru Papiu-Ilarian sau Avram Iancu. Unii dintre ei erau profesori la școlile Blajului, iar orașul era una dintre puținele localități urbane din Transilvania cu majoritate etnică românească.

Inițial, organizatorii adunării credeau că se vor întruni în catedrala arhiepiscopală greco-catolică din Blaj. Însă aceasta s-a dovedit neîncăpătoare. Astfel că adunarea s-a mutat în piața din fața catedralei. Nici acolo nu a fost suficient loc pentru mulțimea adunată la Blaj, astfel că oamenii s-au mutat pe Câmpul Libertății.

Entuziasmul oamenilor este redat în memoriile unui prefect revoluționar de la 1848, Vasile Moldovan. Acesta și-a publicat memoriile spre sfârșitul vieții, în doar câteva sute de exemplare, cele mai multe deja pierdute:

Dacă ne-am coborât în șesul Târnavei, n-am mai putut vedea nimic din popor, căci înghesuindu-se în jurul flamurei, nu mai puteai vedea pe cei din apropiere. Când drumul se ridica pe vreo colină, nu vedeai nici capătul, nici sfârșitul trecând pe lângă păduri, toți s-au împodobit cu frunze verzi, entuziasmul nu mai avea margini. De ștergerea iobăgiei nu numai că nu se îndoia nici unul, dar se mirau de prostia românului, cum a putut suferi atâta timp acest jug rușinos, pentru ce nu s-au adunat, ca acum, și să fi spus ungurului: nu te mai servim!

Urcând de la Sâncel către Blaj, se auzea un glas murmurător, cum răsună în apropiere un clopot mare, după ce a încetat a-l mai trage. Să fi putut, am fi zburat ca să ne întâlnim cu prieteni, cu cunoscuți, să ne îmbrățișăm cu eroii care au făcut această adunare, de care n-a mai văzut ochiul românului, dar trebuia să pășim încet”, scria Vasile Moldovan.

Adunarea Revoluționară de la Blaj a uimit autoritățile: nu s-a produs nici o tulburare, nici măcar minoră, de genul furturilor din buzunare. Mai mult, Proclamația de la Blaj, adoptată de mulțime, a reprezentat un document politic de cea mai mare importanță. Ea specifica independența națiunii române, autonomia bisericească, desființarea iobăgiei, libertatea comerțului, a cuvântului și a presei, dar și independența Justiției sau formarea unei gărzi naționale.

Articolul face parte din Campania dedicată vizitei Sanctităţii Sale Papa Francisc în România, prin care portalul PiataPresei.ro își propune să promoveze municipiul Blaj și județul Alba – locuri încărcate de istorie şi spiritualitate, dar și cu o viața economică efervescentă.
Această campanie este realizată cu sprijinul Bosch Automotive și Florea Grup, sub patronajul Primăriei Municipiului Blaj.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here