În urmă cu 10 ani, la 29 de ani, Sebastian Ghiţă avea 35 de milioane de euro avere. O imagine controversată, dar şi un succes pe măsură. „Sebastian Ghiță este unul dintre cei mai tineri antreprenori multimilionari din România. Cum a ajuns aici? Mult fler, dar și o geantă de piele, care îi poartă noroc de 10 ani încoace”, scria Business Magazin, într-un articol din decembrie 2007, titrat „Cel mai tânăr milionar”.
Sebastian Ghiţă şi-a cumpărat scăparea de un dosar penal. Şi demersul e legal! Presa sârbă scrie că fostul parlamentar a obţinut suspendarea anchetei pentru uz de fals, deschisă de procurorii din Belgrad pe numele său, după ce în aprilie anul trecut l-au prins cu un paşaport fals. Omul de afaceri a apelat la o prevedere din legislaţia sârbă, confom căreia acuzaţiile uşoare pot fi închise dacă suspectul donează bani în scop caritabil.
Presa sârbă susține că omul de afaceri român a plătit peste 10.000 de euro, mai exact 1.200.000 de dinari, pentru a obține suspendarea anchetei pentru uz de fals. Ancheta fusese suspendată pe perioada procedurilor de extrădare a lui Sebastian Ghiță la București. În august, instanțele din Serbia au decis definitiv să refuze cererea de extrădare formulată de autoritățile din România prin Ministerul Justiției. Mai mult, Ministerul de Interne de la Belgrad i-a acordat lui Sebastian Ghiță statutul de azilant.
Posibilitatea de a obține suspendarea unei anchete contra unei sume de bani donate în scopuri caritabile este prevăzută de legislația din Serbia, iar înțelegerea dintre Sebastian Ghiță și procurorii de acolo ar fi fost parafată, susțin jurnaliștii sârbi, în luna septembrie.
Acesta a declarat că nu se va întoarce curând în România.
A ştiut dintotdeauna că trebuie să te faci plăcut
Cum se poate că la nici 30 de ani să fii unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România? „Iei decizii şi îţi asumi riscuri”, spune Sebastian Ghiţă, fondatorul grupului de firme Asesoft. Sau, după cum spun alţîi, participi la licitaţii cu statul şi te transformi din contribuabil în furnizor, iar statul devine din „autoritate”-client. Care este însă, „preţul” pe care trebuie să îl”plăteşți” pentru un astfel de client? „Dacă te întâlnești cu un om şi nu poţi să ţi-l faci prieten, încearcă măcar să nu ţi-l faci duşman”, este cel mai important sfat pe care tânărul ploieştean l-a primit de la tatăl sau. La 10 ani de la debutul sau în business, cel mai tânăr milionar român se lăuda cu o bază relaţională importantă, care l-a ajutat în parcursul sau şi fără de care, poate, că lucrurile ar fi stat altfel. Ce ar putea explică uşurinţă cu care Ghiţă îşi face relaţîi este „carismă”. A ştiut dintotdeauna că trebuie să te faci plăcut; că odată ce ai câştigat încrederea partenerului de afaceri, businessul este că şi încheiat. „Încerc să mă fac plăcut. Nu ştiu cât de carismatic sunt; ştiu însă că politeţea nu te costă nimic, dar cumpără totul.”
Milionarul rebel
Însă de câtă politeţe trebuie să dai dovadă că să fii luat în seamă de oameni de afaceri la vârstă de doar 15 ani? Probabil de foarte multă, pentru că antreprenorul precoce a avut primii clienţi încă din clasă a 9-a. Atunci a făcut şi prima afacere ? producea cărţi de vizită pentru antreprenorii sau managerii din diverse companii din Ploieşți. În acest fel şi-a făcut primele „relaţîi importante”, care i-au schimbat definitiv traseul vieţîi. Susţine că bază relaţională şi-a format-o singur; nu a avut părinţi în poziţîi importante sau rude care să-i facă legătură cu”oameni cheie” şi consideră că cel mai important lucru într-o relaţie este seriozitatea. „Relaţiile între oameni nu se fac trăgând linie după fiecare etapă; relaţiile între oameni se fac având încredere şi investind foarte mult timp, răbdare şi bunăvoinţă. De-a lungul a 10 ani am cunoscut foarte mulţi oameni care astăzi îmi dau posibilitatea să spun/admit că am un bagaj relaţional extrem de util, de plăcut şi de important pentru mine.” Pe lângă afacerea cu cărţi de vizită, Ghiţă a mai făcut bani din programe de informatică, din vânzarea de calculatoare, scrierea de software sau orice activitate „IT related”. El a fost cel care a scris un soft pentru automatizarea barajului de la Măneciu pe când era încă în liceu. Că elev i-a plăcut să înveţe, mai ales informatică, la care era olimpic, dar i-a plăcut mai mult să aibă iniţiativă. Aşa că în clasă a 10-a a renunţat la concursurile de informatică pentru că îi afectau „procesul de producţie”. După terminarea liceului, Ghiţă a fost singurul dintre colegi care a rămas în Ploieşți. Atunci, la vârstă de 18 ani, a pus bazele Asesoft. „Am început singur, pentru că toţi colegii cu care plănuisem să fac această afacere şi care acum sunt directori şi acţionari în grupul de firme Asesoft au plecat la facultate să îşi bucure mămicile. Numai eu am fost ‘derbedeu’ şi am rămas în Ploieşți”. Ghiţă pune creşterea rapidă a companiei pe seamă perioadei propice dezvoltării businessurilor. Dar de unde ştia un tânăr absolvent de liceu că cei mai mulţi bani se fac din afaceri cu statul? Cine i-a vândut pontul? Şeful Asesoft susţine: „Nimeni!”. Argumentul? Destul de sec pentru a fi considerat unic: „Legislaţia României obligă orice instituţie a statului să facă anunţuri publice în Monitorul Oficial şi mai târziu pe Sistemul Electronic de Achiziţîi Publice cu privire la licitaţiile care au loc”. În plus, Ghiţă spune că nu înţelege de ce toată lumea pune sub semnul întrebării şi găseşte foarte dubios faptul că lucrează cu statul. „Cine să facă afaceri cu statul român? Nemţîi? Eu m-am născut aici, am crescut aici, am fost educat de familia mea, de statul român… cine să muncească pentru el?” Şi totuşi, am putea să ne gândim că Sebastian Ghiţă a reuşit să fie unul dintre cei mai bogaţi”bugetari” dintre antreprenorii români şi chiar din istorie, având un salariu mediu anual de 3,5 milioane de euro.
Licitaţie la majorat
La 18 ani a început să urmărească atent anunțurile de licitaţîi din Monitorul Oficial şi se înscria la toate cele care erau pe domeniul lui. „Sigur că la început mare parte dintre ele le pierdeam, dar după aceea, încet, încet am căpătat experienţă, am început să înţelegem ce îşi doresc clienţîi de la noi-fie ei de stat sau privaţi-şi am început să câştigăm.”
Prima licitaţie (pentru furnizarea unor calculatoare) a câştigat-o, în 1998, împotrivă unei companii mari din Ploieşți care se numea Sprint Computers. Ironia sorţîi face că la scurt timp după aceea, Sprint Computers să dea faliment pentru că nu a reuşit să facă faţă cu bine perioadei în care rată inflaţiei era foarte mare. „Noi eram mici şi nu ne-a afectat foarte tare acea perioadă.”
Cu o afacere de pus pe picioare, tânărul antreprenor a trebuit să fie altfel decât majoritatea oamenilor de vârstă să, mai matur și mai conștient de viață să. La 20 de ani nu se gândea la ce film să se ducă, nici în ce bar să iasă cu prietenii, ci cum să-și construiască o carieră și o familie. Cele două obiective au mers mâna în mâna, pentru că actuală lui soție a fost colegă să de banca și i-a fost alături încă de la începuturile timide de antreprenor ale fondatorului Asesoft. „E drept, nu știi ce surprize îți rezervă viață. Uneori construieșți mai ușor, alteori mai greu.”
El a fost un norocos al sorțîi. Cert este că a construit repede și profitabil. Dar consideră că a construit greu, dacă priveșți prin prisma cercului de prieteni și a familiei. „Dar dacă te gândeșți că în jurul meu sunt firme, mășini și bani, lucruri pe care eu le consider doar ‘lucruri’ și pe care alțîi le consideră succes în viață, pot spune că am ajuns foarte repede sau mai repede decât alțîi la aceste rezultate.”
Cum se face atunci că investește în continuare, căutând cele mai profitabile domenii sau afaceri prin care să-și mărească averea? Când vorbește despre averea să, subliniază că muncă pe care o face îi place foarte mult, că este că un fel de distracție pentru el și că dacă nu ar fi fost așa, este convins că nu ar fi reușit. „Pentru mine este un fel de amuzament. Nu fac asta că să strâng mai mulți sau mai puțini bani. Spre exemplu, mi-a plăcut zona de la Tohani și am vrut să investesc într-o vie. De fapt am vrut să creez ceva acolo și sunt sigur că o să producă o grămadă de bani în viitor, iar că valoare imobiliară afacerea este foarte mare.” Cu toate acestea, tânărul milionar susține că atunci când a investit în domeniul viticol, a făcut-o doar că să nu dispară o vie care i-a stârnit sentimente plăcute, nu că s-ar fi gândit la profit.
Uși deschise
În 2005, Sebastian Ghiță cumpără un pachet de 32% din acțiunile Domeniilor Tohani, pentru că la sfârșitul anului 2006 să-și vândă participațiile pentru „câteva milioane de euro”, alegând să pornească pe cont propriu în industria viticolă. Astfel, împreună cu alți doi investitori, a format o nouă companie, Podgoriile Tohani, cu același obiect de activitate, cumpărând 265 de hectare de vită-de-vie în județul Prahova.
Că și cum nu ar vrea să piardă niciun minut din viață (și cu atât mai puțîn bani), milionarul din Ploieșți investește în domeniul care aduce cele mai mari randamente în acest moment – domeniul imobiliar. Acesta va investi 100 de milioane de euro într-un bloc de birouri și clădiri rezidențiale în Ploieșți. De unde vin toți aceșți bani? Din credite bancare, în proporție de 90%, restul fiind din fonduri proprii. Prima investiție imobiliară constă într-un bloc de apartamente pentru angajațîi din Asesoft. „Vor există niște avantaje materiale care să-i stimuleze să rămână alături de noi.”
Construcția acestui bloc va începe în primăvară anului viitor și va avea apartamente de 3 și 4 camere, cu un cost de achiziție de aproximativ 800 euro/mp, la un cost de producție care se ridică la 400 euro/mp. Construcția va fi situată în zona centrală a orașului Ploieșți, pe unul dintre terenurile deținute de compania omului de afaceri ploieștean care estimează un termen de doi ani pentru recuperarea investiției. Pe lângă cele 100 de milioane de euro pentru investițiile imobiliare, Sebastian Ghiță mai are nevoie de încă 100 pentru a cumpără 32,5% (deținute de Polish Enterprise Fund V și de Intel Capital) din acțiunile Siveco, cel mai mare producător de software din România.
Motivul este cât se poate de simplu: prin această achiziție grupul Asesoft se va dezvoltă la nivel de jucător regional și își va consolida poziția de grup tehnologic pe piață de IT. „Din păcate, actionarii lor (ai Siveco – n.r) au luat decizia de a vinde toți împreună, acțiuni care se ridică la valoarea de 100 de milioane de dolari. Deci dacă nu găsesc aceșți bani, nu-mi voi putea vedea realizat planul.” Cel mai probabil, șeful Asesoft va apela tot la credite bancare. Băncile cu care tânărul antreprenor lucrează sunt City Bank, ABN Amro, BCR, BRD și Millenium Bank, iar pe partea de private banking lucrează cu Dan Sandu, director general adjunct al Millenium BCP Bank.
Când vine vorba de suma pe care bancherul sau privat o administrează, Sebastian Ghiță evita răspunsul și spune doar că dacă poți să-ți numeri banii, înseamnă că nu eșți suficient de bogat. Și oricâtă avere ar avea pe hârtie, tot banii cash îi dau un anumit sentiment de putere, de aceea niciodată nu umblă fără bani lichizi la el.
„Sunt unul dintre oamenii care apreciază puterea pe care ți-o da o anumită rezervă de bani cash și consider că echilibrul și viteză cu care se mișcă grupul Asesoft se datorează acestei capabilități de acces rapid la lichidități. Suntem totuși un grup care în curând va face 200 de milioane de euro pe an și pentru o astfel de cifra de afaceri îți trebuie o rezervă de bani. Iar eu sunt de acord cu ce a spus odată Ion Țiriac (unul din oamenii pe care îi admir cel mai mult în mediul de business): ?nu este important câți bani cash ai, ci la câți bani poți să ai acces?.” El este convins că poate mobiliza zeci de milioane fără probleme, într-un timp foarte scurt, având ușa deschisă la bănci, parteneri de afaceri și alte instituțîi financiare.
Coșul de 3 puncte
Deși este un investitor activ și se caracterizează că fiind un om de afaceri care are capacitatea de a lua decizii și de a-și asumă riscuri fondatorul Asesoft spune că niciodată nu ar investi pe Bursă. „România oferă investitorilor și antreprenorilor foarte multe posibilități de businessuri serioase și cu randamente foarte mari. De ce să mă duc la bursă și să câștig sau să pierd 1%, 5%, 7%, când pot să investesc 10 milioane de euro în imobiliare și să câștig într-un an 20 de milioane de euro?”
Un câștig și mai mare ar veni dacă ar vinde Asesoft, dar deocamdată nu ia în calcul această idee. A avut oferte, dar spune că este un independent, iar Asesoftul poate că va acceptă cândva investitori sau va fi listată la bursă, în niciun caz nu va fi vândută.
„N-are bani nici împăratul că să cumpere băiatul…
Nu suntem de vânzare, nu ne preocupă acest lucru. Sunt prea tânăr și neliniștit că să vând. Vreau să mă mai distrez o vreme.”
Ce și-ar mai putea dori un tânăr de 29 de ani cu 35 de milioane de euro în cont? Un răspuns simplu pe care l-ar da orice om „normal” ar fi „nimic”. Însă omul de afaceri nu se mulțumește cu stadiul la care a ajuns și spune că are multe idei „deștepte” care așteaptă să fie aplicate: servicii de informatizare a administrației publice, servicii publice pentru cetățeni, outsourcing pentru companii. Într-un domeniu în care concurență este acerbă, Sebastian Ghiță își dorește să ajungă cel mai bun. Și, cum orice competiție se desfășoară pe mai multe terenuri, Sebastian Ghiță vrea să fie lider și în baschet, cu echipa să, CSU Asesoft. Lider am spus? Atunci lider să fie – și nu numai în România, ci în întreagă Europa.
Visul lui este o echipa de baschet mai mare care să joace în Euro Liga, dar este conștient că până acolo campioană României la baschet masculin mai are de parcurs un drum lung. Pasiunea pentru baschet o are din clasa a 6-a. Atunci s-a mutat la Liceul Caragiale din Ploieșți, unde sportul principal era baschetul. A prins gustul acestui sport și de atunci nu s-a mai rupt de această activitate.
În timpul liber mai joacă și fotbal, dar doar dacă nu are de ales și toți prietenii lui aleg această activitate. De altfel, fotbalul i se pare un joc prea simplu, și rămâne fanul sportului cu „coș”. A fost o vreme în care era fan Serbia Buducnost, dar acum nu mai este o echipa așa de mare și s-a orientat către Partizan Belgrad.”Îmi place foarte mult această echipa, la fel și Steaua Roșie Belgrad. Oricum, baschetul pe care îl admir cel mai mult este baschetul ex-iugoslav. Este și modelul care ne-a inspirat pe noi (CSU Asesoft – n.r). În general cei mai mulți jucători care au venit la noi au fost sârbi și ei reprezintă o nație de la care, din anumite puncte de vedere, putem lua exemplu. Sunt niște oameni foarte puternici și foarte determinați în ceea ce fac.”
Conducător de stat?
Visul oricărui om este să aibă atât de mulți bani încât să-și permită luxul de a nu mai munci deloc. Antreprenorul din Ploieșți are aceșți bani, dar nu și acest vis. Nu se vede nici la 50 de ani retras pe o insula, sub un palmier și band cocteiluri din cele mai exotice. Nu ar rezistă mai mult de 3 zile supus la acest tratament „dureros”. Și nici nu este genul care să călătorească în cele mai îndepărtate ținuturi. A fost și nu se va mai duce vreodată pe vreo insula. „Sunt minunate, dar sunt departe rău. Călătoresc atât timp cât destinația este aproape.” Nu știe ce va face la 50 de ani, dar știe că va fi tot un conducător, așa cum este acum și așa cum și-a dorit de mic.
„Eram la școală și un profesor m-a ridicat în picioare și m-a întrebat ce vreau să mă fac când voi fi mare. Eu am spus atunci că vreau să fiu director. Și m-am făcut. Peste 30 de ani voi fi tot un conducător. Vom vedea de care.” Poate un conducător de stat, că tot a activat în politică atâta vreme, migrând de la un partid la altul în momente strategice (când treceau la guvernare). „Nu cred că poate fi o dorința pe care s-o exprimi așa.” Ceea ce nu exclude faptul că s-a gândit la asta și că își va exprimă intenția dacă și când va fi cazul. Până atunci, este sigur că va activă în management. „Poate să fie management social, caritabil sau sportiv, dar trebuie să fie un lucru care să implice ceea ce mi-a dat Dumnezeu – abilitatea de a lua decizii și de a-mi asumă riscuri.”
Ce face la birou
Își împarte cărțile de vizită în”maligne” și”benigne”.
Are o cană, pe care o ține la birou, inscripționată cu mesajul”THE BOSS”.
Petrece foarte puțîn timp la birou și spune că rolul sau în companie este acela de”facilitator de relațîi”. A ajuns la stadiul în care muncă să este de a formă relațîi pentru directorii din Asesoft.
Nu s-ar mută niciodată în Bucureșți, deși are în plan de a investi în Capitală în domeniul imobiliar. În Ploieșți se simte”acasă”, iar acolo are familia și toți prietenii lui, de care nu s-ar putea detașa vreodată.”Nu văd de ce m-aș rupe de toate acestea pentru a stă două ore pe zi în intersecție la Aviatorilor.”
Soția să conduce două saloane de înfrumusețare, dar simte că această activitate nu i se potrivește și vrea să facă ceva mai”academic”.
>> Soția să a lucrat cu el în companie, dar s-a plictisit. În plus, Sebastian Ghiță consideră că nu este foarte indicat să amesteci lucrurile.”Să vădă ce salariu am?”, glumește omul de afaceri.
Restaurantul lui preferat este Viena Caf? din Ploieșți, unde are și cartierul general echipa să de baschet.
Nu ar investi într-un restaurant, deși s-a gândit de vreo două ori la această idee, pentru că știe că nu le poate face bine pe toate. În plus, are prieteni care au restaurant și crede că nu ar mai avea rost să mai facă și el unul.
Este viitor tătic. Își dorește un copil zglobiu, un interesat, un preocupat de viitorul sau, pentru că altfel ar trebui să fie foarte atent la el și la educația lui. Oricum îl va susține în orice va dori să facă, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui.
Casă să, care încă nu este terminată, se întinde pe o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați și va valora în jur de 2 milioane de euro.
Realizare vs. eșec
Fondatorul Asesoft consideră că cea mai mare realizare a să pe plan profesional este faptul că grupul Asesoft are în conducere 20 de executivi sub 30 de ani.”Nu știu ce companie se mai poate laudă cu acest lucru. Eu nu cunosc niciuna în România.” Cea mai mare greșeală pe care a făcut-o de când a intrat în mediul de afaceri a fost să respecte principiul conform căruia trebuie să ai relațîi bune cu toată lumea. La un moment dat, a fost foarte orgolios, i-a devenit antipatic lui Liviu Luca, liderul sindicatului de la Petrom, și a pierdut serios la capitolul imagine.
ASESOFT
Asesoft are o cifra de afaceri de peste 110 milioane de euro în 2007 și estimările indică peste 150 de milioane de euro în 2008. Grupul Asesoft încorporează șase companii – în domeniul serviciilor IT, integrare de sisteme audio-video, automatizări, aplicațîi de business, e-government și webdesign și servicii de comunicațîi. La acestea se mai adaugă o companie de media și clubul de baschet CSU Asesoft. Profitul net, în anul 2006, al Asesoft Distribution, divizie a Grupului Asesoft, a fost de 3,3 milioane de euro la afaceri de 59,5 milioane de euro. Distribuitorul de produse IT al Asesoft a înregistrat o creștere de 65% a veniturilor din primele nouă luni ale anului, obținute din vânzarea de hard discuri Western Digital.
